Politici de Sanatate

Stigmatizarea amplifică povara bolii

13 decembrie
14:48 2019
Stigmatizarea amplifică povara bolii

Unul din cinci români se teme că virusul HIV poate fi contactat prin sărut. De asemenea, o treime dintre români (35%) cred că se pot îmbolnăvi și dacă folosesc aceeași periuță pe care persoană diagnosticată cu virusul HIV a folosit-o în prealabil. Mai mult, 5 din 6 români nu se simt confortabil cu ideea de a avea un partener seropozitiv. În plus, peste 60 de procente nu vor nici să aibă colegi de muncă diagnosticați cu HIV/SIDA. Mai mult decât atât, 7 din 10 români consideră că persoanele care trăiesc cu HIV nu ar trebui să poată practica orice meserie, indiferent de stadiul infecției cu HIV, respectiv dacă încă transmit boala mai departe sau au atins pragul de supresie virală.

Acestea sunt doar câteva din concluziile studiului realizat de Asociația Internațională a Cadrelor Medicale Specializate în Tratamentul SIDA (IAPAC) privind stigma și discriminarea persoanelor care trăiesc cu virusul HIV prezentate în cadrul evenimentului HIV Media Academy organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CIJ).  Rezultatele studiului  plasează România pe ultimul loc când vine vorba de educația populației privind această boală, dintre toate cele 12 țări incluse în cercetare.  La studiul IAPAC au participat 24.000 de respondenți din țări precum România, Austria, Franța, Germania, Olanda, Spania, Elveția, Ucraina si Marea Britanie.  În ciuda faptului că în ultimii 30 ani au avut loc campanii de informare privind transmiterea virusului HIV, țara noastră se confruntă în continuare cu o serie de mituri și idei preconcepute. De altfel, doar 15% dintre românii chestionați au auzit vreodată de o campanie de informare cu focus pe prevenirea îmbolnăvirii cu virusul HIV, în ultimii doi ani.

„Eu sunt mai optimist și aș vrea să vă spun că pentru Europa reprezentăm un model, mă refer la felul cum s-au preluat datele, cum s-au derulat lucrurile. Știu că vorbim puțin despre HIV/SIDA și atunci doar lucrurile negative. Cu siguranță că sunt și lucruri negative, cu siguranță că este loc și de mai bine, mai ales la partea organizatorică, dar să știți că în România avem o evidență foarte clară a persoanelor seropozitive, suntem cu mult peste multe țări din Europa cu pretenții” a declarat Dr. Adrian Marinescu, medic primar, Coordonator UATM Program HIV/SIDA – INBI „Matei Balș”.

Pentru Liana Velica, manager de proiect ARAS România, „situațiile concrete despre stigmatizarea pe criteriul HIV/SIDA în România sunt definitorii și edificatoare pentru felul cum sunt privite în societate persoanele infestate cu HIV/SIDA: «La stomatologie medicul mi-a spus că nu mă tratează pentru că și-ar pierde pacienții dacă se află»,  «Acum un an a trebuit să mă internez în spital și când m-am întors la serviciu pe concediul medical scria SIDA. Patronul nu m-a dat afară, dar mi-a băgat mașina în service și o ținea numai acolo. După 2 luni am plecat singur pentru că nu mai câștigam nici un ban»”.

„Acceptarea diagnosticului, comunicarea lui mai departe către partener și /sau familie, medicația, aderența la tratament și reintegrarea socio-profesională” sunt câteva din nevoile pacientului amintite de Catrinel Cercel, psiholog clinician INBI „Matei Balș” care a evidențiat și cele trei probleme cu care se confruntă persoanele infectate cu virusl HIV/SIDA – prejudecată, discriminare și stigmatizare.

 

Bogdan Guță

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: