Politici de Sanatate

Statutul medicului în spital trebuie schimbat radical

08 iunie
07:00 2015
Statutul medicului în spital trebuie schimbat radical

Interviu cu prof. univ. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătății

La finalul anului trecut, Ministerul Sănătății a reușit să finalizeze cinci programe prioritare în managementul marilor urgențe medicale. Vorbim de finanțarea stenturilor pentru programul de infarct, a îngrijirilor acordate cazurilor grave de pacienți din secțiile ATI, a defibrilatoarelor pentru programul de moarte subită, a materialelor de osteosinteză necesare intervențiilor specifice pacienților traumatici, precum și a medicamentelor și materialelor pentru intervențiile endovasculare de vârf în accidentul vascular cerebral. Acest lucru nu înseamnă că sistemul de management integrat al marilor urgențe a fost finalizat, însă arată că s-au făcut pași importanți în această direcție.

Una dintre prioritățile mandatului dvs. este finalizarea sistemului de management integrat al marilor urgențe. În ce stadiu se află acest proiect?

De ani buni am încercat să conving Ministerul de necesitatea acestor programe, pentru că marile urgențe sunt tratate și îngrijite corespunzător în prespital în România, nu și în spital. Din cauza finanțării inadecvate de către CNAS a acestor cazuri grave, spitalele nu reușeau să ofere tot ce era necesar pentru îngrijirea acestor pacienți, ceea ce este inacceptabil. Astfel, cele cinci programe lansate până acum se bazează pe același concept: să finanțăm, suplimentar față de sumele decontate de CNAS, îngrijirea pacienților cu afecțiuni grave, cu medicamentele, reactivii sau materialele sanitare necesare. În curând, vom lansa încă patru acțiuni prioritare adresate altor patologii grave și costisitoare: hemoragia digestivă superioară, prin care vom finanța achiziționarea consumabilelor pentru intervențiile endoscopice; icterele mecanice – vom finanța stenturile necesare în intervențiile endoscopice pentru deblocarea căilor biliare; neoplasmele esofagiene, prin care vom finanța protezele esofagiene instalate endoscopic; patologia endovasculară periferică – finanțarea tehnicilor chirurgicale minim invazive. Astfel, vom ajunge la nouă programe, un pachet consistent, care reușește să acopere cea mai mare parte a patologiilor majore.

Sunteți mulțumit de modul în care a decurs implementarea acestui sistem până acum?

Da, sunt mulțumit văzând impactul deosebit al acestor acțiuni în spital. Mulți colegi mă sună să-mi spună că aceste programe le-au schimbat pur și simplu viața profesională. Având suportul financiar, oamenii își permit să utilizeze tehnicile despre care au învățat, dar care până acum nu le erau accesibile. Desigur, în final vorbim de calitatea îngrijirii acordate  pacienților.

Nu credeți că ar fi mai eficient să investim mai mult în prevenirea acestor afecțiuni, al căror tratament este foarte scump?

Absolut! Cei doi piloni majori ai unui sistem sanitar rațional sunt într-adevăr aceștia: profilaxia și rezolvarea cu prioritate a marilor patologii care sunt inevitabile – nimeni, niciodată, nu va reuși să prevină tot. Acestea două sunt în mod evident complementare. Există preocupare și în domeniul prevenției, s-a modificat la nivelul CNAS contractul cu medicii de familie, insistându-se pe introducerea unor elemente de profilaxie, de screening, scale de risc etc. S-au introdus programe de profilaxie, cum este programul de screening în cancerul de col uterin, sau programele de diagnostic citogenetic al cancerului.

S-a reușit decontarea serviciilor pentru recuperarea precoce a pacienților postcritici?

Aici mai avem de lucru. Trebuie spus că într-adevăr s-au introdus categorii de recuperare a pacientului cu afecțiuni neurologice, care sunt mult mai bine decontate la nivelul casei. Este un pas important care va permite și va încuraja crearea acestor servicii. Avem mare nevoie de dezvoltarea lor pentru a nu bloca paturile de acuți cu acele cazuri care au depășit faza acută, dar care necesită în continuare o îngrijire susținută. Lucrăm însă la definirea unor structuri care nu există în prezent în România – compartimente servicii de recuperare pacienți postcritici. Suntem în discuții cu mai mulți colegi din Minister pentru a găsi această soluție organizatorică. Există mai multe modele în Europa, trebuie să vedem care dintre ele se potrivește mai bine la noi și apoi să creăm un nou program prin care să asigurăm o decontare corespunzătoare a acestor cazuri. Dacă vom reuși, sunt convins că atât spitalele publice, cât și cele private vor fi stimulate să dezvolte aceste servicii.

De câte astfel de structuri ar fi nevoie?

Este foarte greu de estimat. Prin particularitatea lor, necesită să fie organizate în spitale care pot oferi inclusiv servicii de urgență și ATI. Acești oameni nu sunt cazuri paliative, ci pe care vrem să le recuperăm, dar care pot la un moment dat să facă o complicație și atunci este nevoie de intervenția medicală de urgență. Astfel, ele trebuie să fie structuri fie într-un spital de urgență, fie undeva foarte aproape de aceste unități. Practic, aici constă și provocarea, și anume crearea unui nou serviciu într-un spital care de obicei este supraaglomerat, cu spații insuficiente, dar eu sunt convins că vom reuși, pentru că ele nu ar necesita multe paturi.

Spuneați că programul de ATI este foarte bine dezvoltat și apreciat de colegi. Acest lucru înseamnă că mai mulți specialiști ATI rămân să profeseze în țară?

Motivele plecării sunt multiple, dar trebuie spus că unul dintre principalele motive îl reprezintă condițiile inadecvate de muncă, frustrarea că nu poți să faci tot ce vrei, că ai putea să salvezi un om, dar nu ți se oferă mijloacele necesare. Faptul că am reușit să lansăm acest program a determinat o schimbare de stare psihologică în rândul medicilor ATI și cred că poate contribui la păstrarea specialiștilor în țară. În plus, avem o inițiativă în Parlament care se adresează specific acestui subiect, prin care vrem să oferim medicilor demnitate, transparență, legalitate, fiscalitate în toată activitatea lor.

Vă referiți la proiectul legislativ privind salarizarea medicilor, care permite medicilor să lucreze în sistem privat în spitalele publice?

Da, despre acela este vorba. Este o inițiativă parlamentară pe care noi o sprijinim și care poate schimba radical statutul medicului în spital, atât de vulnerabil acum, și care constituie un motiv de angoasă profesională.

Există persoane care susțin că nu poate fi aplicat, că nu se poate face o delimitare clară între activitatea în regim privat și cea la stat…

Aceste reacții fac parte din sindromul drobului de sare, specific românilor. Atâta timp cât nu s-a făcut nimic, acum, când cineva face, toți pun în față potențialele pericole. Am încredere că el poate fi implementat pentru că toate propunerile nu sunt originale, românești, ele sunt inspirate din alte sisteme sanitare dezvoltate și validate. Există aceste sisteme în Vestul Europei și în Israel, în care diferențierea este foarte simplă și în care este firesc ca un spital cu o dotare foarte bună să încerce să o utilizeze cât mai mult. Nu este normal ca aparatura performantă să fie utilizată doar 30% din timp. Astfel, vom oferi posibilitatea spitalelor, fără să obligăm pe nimeni, nici pe medici, nici pe managerii de spitale, să ofere săli de operații, de diagnostic etc. unor medici întreprinzători privați, pentru a le utiliza fără să afecteze programul de urgență, într-un mod clar, transparent, fiscalizat.

Având în vedere că drama exodului medicilor s-a accentuat, sper ca politicienii să renunțe la politicianism în abordarea acestei probleme și să nu blocheze această inițiativă. Sperăm că societatea românească va reacționa cu maturitate, pentru că situația este dramatică și ceva trebuie făcut.

Cei doi piloni majori ai unui sistem sanitar rațional sunt într-adevăr aceștia: profilaxia și rezolvarea cu  prioritate a marilor patologii care sunt inevitabile

 Faptul că am reușit să lansăm acest program a determinat o schimbare de stare psihologică în rândul medicilor ATI și cred că poate contribui la păstrarea specialiștilor în țară.

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: