
Interviu cu DR. Amalia Irina Vlad, șef al Sectorului Pacientul Digital, Comisia Europeană – DG CONNECT, Unit Health, Wellbeing and Ageing
Planul de acțiune eHealth 2012-2020 oferă sprijinul necesar statelor membre pentru crearea și implementarea unui sistem eHealth transfrontalier în Europa. Deși România are o cale lungă de bătut până la implementarea, în totalitate, a conceptelor care țin de eHealth, finanțările europene în acest domeniu pot fi de un real ajutor. de Valentina Grigore
Care sunt ariile acoperite de Planul de Acțiune eHealth 2012-2020 al Uniunii Europene? Ce beneficii aduce Planul pacienților (și altor stakeholderi) din România?
Principalele obiective operaționale definite în Plan pentru această perioadă sunt extinderea interoperabilității serviciilor eHealth, sprijinirea cercetării și inovației, facilitarea implementării produselor și serviciilor eHealth. Mai multe acțiuni pe termen scurt s-au terminat în 2015 și 2016. Evaluarea intermediară, în mijlocul perioadei 2012-2020, a rezultatelor planului de acțiune a început deja. Ea include o consultație publică anul acesta. Evaluarea va oferi primele măsuri ale progresului spre obiectivele propuse, dar va identifica și ariile în care nu s-a atins progresul așteptat sau noile date și evoluții, ceea ce va conduce, poate, la o adaptare sau la o corectare a acțiunilor.
Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Comisiei Europene Horizon 2020 asigură, pentru 2016-2017, o finanțare substanțială sectorului Sănătate și Bunăstare. Sunt accesibile aceste programe pentru stakeholderii din România (asociații de pacienți, spitale etc.)? Ce fel de proiecte (în domeniul Sănătății) pot fi finanțate prin intermediul acestui program?
Programul pentru cercetare H2020 finanțează proiecte care au o dimensiune europeană, tradusă, de exemplu, prin participarea a cel puțin trei state membre și/sau asociate UE. Programele de lucru au fost bianuale, iar ultimul program se va întinde pe 3 ani. Toate aceste programe sunt accesibile României; stakeholderii români ar trebui să îndrăznească mai mult să propună proiecte sau să participe în colaborare cu parteneri străini. Adesea, aceștia au mai multă experiență în candidatura pentru proiecte europene, iar țările Europei de Est au mai multe dificultăți în a pătrunde în program. Aceste dificultăți nu sunt legate de competență, ci deseori de o lipsă de experiență, de resurse sau de networking, atât de necesar pentru a găsi partenerii adecvați. Comisia Europeană reflectează la ameliorarea participării și succesului țărilor care au aderat mai târziu la UE. De asemenea, Comisia organizează zile de informare despre noile licitații în cercetarea medicală, atât la Bruxelles, cât și în statele membre, la solicitarea acestora. Iar ICT Proposers’ Day, care se desfășoară o dată la doi ani (în toamna aceasta a avut loc la Bratislava), are ca scop networkingul partenerilor care vor să propună un proiect. La acest eveniment sunt prezentate și subiectele eHealth. Fiind însă un eveniment al cercetării IT, prezența spitalelor, a cercetătorilor în Sănătate și a reprezentanților pacienților este mai redusă. Proiectele eHealth au nevoie de parteneri din domeniul medical, mai ales că, în H2020, aria eHealth nu mai aparține programului de lucru ICT, ci este parte integrantă a programului de sănătate. Participarea asociațiilor de pacienți nu a fost până acum obligatorie. Totuși, rolul pacientului și, într-un sens larg, al cetățeanului – astăzi, când suntem preocupați de prevenție și de bunăstare -, devine primordial. Pacientul poate partaja date de sănătate, poate deveni self-manager al sănătății și este utilizator al produselor sau serviciilor eHealth, care, de aceea, trebuie să fie acceptabile, accesibile, ușor de utilizat. De aceea, cred că rolul asociațiilor de pacienți va fi unul foarte important în proiectele europene. I-aș îndemna, de asemenea, pe specialiștii români, și îndeosebi pe cei care lucrează în domenii multidisciplinare, să își depună candidaturile în baza de date pentru experți a Comisiei Europene.
H2020 a adus în programul de sănătate/Societal Challenges noi tipuri de instrumente de finanțare pe lângă cele tradiționale (de cercetare RIA sau de implementare IA), cum sunt PCP și PPI, care îi aduc în centrul atenției pe cei care achiziționează produsele și serviciile – spitalele, de exemplu – fie pentru testarea unor noi soluții apărute pe piață (PPI), fie pentru a participa la dezvoltarea soluțiilor (PCP). De asemenea, există licitații interesante pentru proiecte de sănătate și în programul LEIT, și în programul Excellence. Un exemplu sunt subiectele legate de IT, sănătate și securitate cibernetică, aceasta fiind o preocupare crescândă, iar asigurarea unor servicii sigure de eHealth, mHealth și transferuri de date medicale va necesita, probabil, noi soluții tehnologice. Alte instrumente se adresează parteneriatelor, adesea cu participarea financiară a statelor membre UE.
Se caută în permanență soluții digitale pentru bunăstarea cetățenilor europeni. Care sunt avantajele digitalizării datelor medicale ale pacienților? Care sunt tendințele europene privind modelizarea pe calculator a bolilor?
Digitalizarea societății este în plin avânt. IT și tehnologiile nu mai pot fi separate de cercetarea medicală. Realizarea Digital Single Market este o prioritate pentru Comisia Europeană, iar unul dintre obiectivele politice cele mai importante asociate H2020 este maximizarea potențialului digital în Europa. Datele de sănătate, dacă sunt electronice, standardizate, interoperabile, pot fi transferate, combinate cu alte tipuri de date, interpretate, mai pe scurt, utilizate spre beneficiul tuturor.
Modelizarea și simularea pe calculator a bolilor și a tratamentelor reprezintă un domeniu fascinant. Inițiativa VPH (Virtual Physiological Human), finanțată în FP7, a condus la dezvoltarea de modele computerizate predictive care pot ajuta medicul în decizia terapeutică, permițând, de exemplu, selecționarea celei mai bune proceduri chirurgicale dintr-un evantai de posibilități. Dar astfel de modele predictive ar putea ajuta și pacientul pentru decizii în self-management sau ar putea servi cercetării cauzelor și riscurilor de boală prin modelizarea factorilor de mediu sau sociali, ori utilizate în testarea virtuală a produselor medicale. Acestea sunt teme actuale de cercetare.
În acest context, cum ajută noua inițiativă pentru un cloud european?
Realizarea medicinei personalizate, utilizarea potențialului „big data” și a „mobile health” în cercetarea sau în îngrijirea medicală presupun managementul și interpretarea unor imense cantități de date. Astăzi, accesul cercetătorilor la aceste date, în special când sunt necesare multiple surse de date, întâmpină bariere. Inițiativa pentru un cloud european, comunicată în aprilie, dorește să schimbe această stare de fapt și are ca obiectiv deschiderea accesului la date și procesarea lor cu o putere de înaltă performanță. Este vorba despre cercetare în general, dar domeniul sănătății este îndeosebi relevant. Pentru ca această inițiativă să fie pe deplin utilă, aspectele legate de interoperabilitate sau cele legate de circulația datelor trebuie însă rezolvate și ele. O inițiativă necesară legată de circulația liberă a datelor va fi lansată anul acesta.
Unde se situează România în ceea ce privește domeniul eHealth? Ce măsuri ar trebui să întreprindă autoritățile române?
eHealth este un instrument foarte important pentru asigurarea siguranței și calității îngrijirilor de sănătate, dar nu ar trebui să accentueze inegalitățile între oameni, între state. Există astăzi diferențe enorme între statele UE în ceea ce privește, de exemplu, utilizarea internetului sau asigurarea schimbului de date între spitale și medicii generaliști, iar România nu stă foarte bine la acești parametri. Există însă și exemple foarte încurajatoare, cum ar fi telemedicina. Realizarea interoperabilității necesită un efort susținut, atât la nivelul țării, cât și la cel european. Indicele DESI 2016 arată că UE progresează către economia și societatea digitală. România aparține grupului de state care, deși au un scor modest, se dezvoltă cu o viteză superioară. Este una dintre țările care au progresat cel mai mult în ultimul an.