Politici de Sanatate

Stabilirea priorităților, din ce în ce mai necesară pentru introducerea de noi medicamente

21 martie
19:07 2016
Stabilirea priorităților, din ce în ce mai necesară pentru introducerea de noi medicamente

La începutul acestui an, ministrul Sănătăţii, conf. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, şi directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății, dr. Zsuzsanna Jakab au semnat noul acord bianual de colaborare. Acesta acoperă cinci arii prioritare: bolile transmisibile și netransmisibile, promovarea sănătăţii pe tot parcursul vieţii, sistemele de sănătate şi pregătirea, alerta şi răspunsul la ameninţări internaţionale la adresa sănătăţii. Ce își propun noile proiecte și care sunt recomandările OMS pentru România ne-a povestit dr. Andreea Cassandra Butu, șeful interimar al Biroului OMS România.

Ce proiecte aveți pentru următoarea perioadă?

Dintre proiectele aflate în derulare aş vrea să amintesc doar patru. Primul este „Evaluarea costurilor îngrijirilor pentru sindromul rubeolic congenital (CRS): etapă esenţială în cuantificarea costurilor unei epidemii de rubeolă pe scară largă” și urmărește estimarea costului direct al îngrijirilor pe caz de CRS în România, din perspectiva sectorului public. În perioada 2011 – 2012, s-au înregistrat 12.238 de cazuri de pojar și 36.865 de cazuri de rubeolă în România. Ancheta unei echipe formate din reprezentanți ai CDC SUA, OMS Europa și Centrul pentru Controlul Infecțiilor din România a arătat că 33% din cazurile de rubeolă au apărut la femeile fertile, nevaccinate. Costurile totale ale acestei epidemii au depășit 13,4 milioane de dolari. În plus, pentru perioada 2012-2014 România a raportat 126 de cazuri de CRS, ceea ce înseamnă 91% din cazurile de CRS din Regiunea Europeană OMS și 22% din cazurile de CRS raportate la nivel global în aceeași perioadă.

„Studiul poverii economice generate de gripă în România” presupune pilotarea unui manual și a unor instrumente cu privire la povara economică, dezvoltate de OMS, care au ca scop estimarea costurilor directe și indirecte ale gripei la nivel de țară, precum și povara economică a gripei.

Ca în mai multe țări din Regiunea Europeană OMS, în România este nevoie de consolidarea capacității locale de a evalua și a răspunde la determinanții sănătății legați de mediul înconjurător. Astfel, „Evaluarea integrată a mediului și a impactului asupra Sănătății” este o abordare multidisciplinară, bazându-se pe instrumente ce provin din zona sănătății publice, din științe sociale și politice, știinţele mediului, urbanism, epidemiologie și statistică.

Cel de-al patrulea proiect, „Asistență tehnică pentru controlul tuberculozei”, include, printre altele: elaborarea unui plan de acțiune pentru implementarea supravegherii controlului infecției; dezvoltarea criteriilor de internare și de externare a cazurilor de TB; revizuirea și dezvoltarea de politici de reglementare pentru mecanismele financiare; dezvoltarea de ghiduri naționale de managementul TB la copii, ghiduri clinice naționale pentru co-infecția TB/HIV; dezvoltarea unui model de asistență ambulatorie, inclusiv analiza de costuri.

Acoperirea vaccinală în România este sub nivelul recomandat de OMS. Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a crește nivelul acoperirii vaccinale, în contextul în care tot mai mulți români refuză vaccinarea copiilor lor?

OMS este preocupată că în România acoperirea vaccinală la multe dintre vaccinuri a fost sub 95%. Dacă această tendință continuă în anii următori, vom vedea un număr din ce în ce mai mare de copii predispuși la boli care pot fi prevenite prin vaccinare. Planul European de Vaccinare 2015-2020 adoptat de Statele Membre din Regiunea Europeană OMS subliniază importanța atingerii și menținerii unei acoperiri mari în toată populația, la nivel național și regional, în fiecare Stat Membru și oferă, totodată, asistență în acest sens.  Autoritățile de sănătate publică sunt încurajate să: ofere oportunități de imunizare suplimentară pentru toate persoanele sensibile; adapteze serviciile la populațiile cu risc crescut, inclusiv migranți și comunitățile de romi; producă informații de calitate, bazate pe dovezi, cu privire la beneficiile și riscurile imunizării, disponibile pentru profesioniștii din sănătate și pentru părinți.

Care sunt recomandările OMS pentru creșterea accesului pacienților la tratament pentru statele cu fonduri puține, cum este și România?

Factorii de decizie sunt confruntați adesea cu alegeri dificile și trebuie să ia decizii informate. Asta presupune o utilizare crescută a tehnologiei informației, o mai bună direcționare a personalului medical, pentru a respecta dovezile clinice (prin stimulente financiare și nefinanciare) și o mai bună orientare a politicilor naționale privind medicamentele către cei care utilizează mai intens resursele (modele de multi-comorbiditate). Stabilirea de priorități va fi din ce în ce mai necesară pentru introducerea de noi medicamente și trebuie să respecte principiile colaborării și transparenței. De asemenea, cooperarea între țările europene și factorii de decizie, care presupune un dialog referitor la ceea ce constituie o recompensă corectă în inovarea industrială, păstrând, totodată, accesul pacienților la servicii medicale, poate fi îmbunătățită.

OMS afirmă că prevenirea bolilor cronice și a deceselor premature din cauza acestor afecțiuni reprezintă o investiție vitală și că există numeroase soluții cost-eficiente care pot fi adoptate. Care sunt aceste soluții și cum pot fi ele implementate în România?

Principalele boli netransmisibile, care sunt cauza a două treimi din mortalitatea prematură din Europa (decese la 30-69 de ani), sunt boli cardiovasculare, cancere, boli respiratorii cronice și diabet. Multe dintre aceste decese premature pot fi prevenite, iar majoritatea sunt legate de factori de risc comuni, cum ar fi consumul de tutun, alimentația nesănătoasă, sedentarismul și consumul excesiv de alcool. Măsurile cost-eficiente la care se referă OMS sunt cunoscute ca „best buys”. Acestea sunt enumerate în Anexa 3 a Planului Global de Acțiune pentru BNT și includ: reducerea accesului la produsele din tutun prin creșterea accizelor, crearea prin lege a unor medii fără tutun la serviciu, în locurile publice și în transportul în comun, informarea cu privire la pericolele cauzate de tutun și de fumat prin campanii mass-media, reglementarea accesului la alcool, restricționarea sau interzicerea publicității la alcool, aplicarea de politici de preț, precum creșterea accizelor la băuturile alcoolice. Alte măsuri se referă la reducerea consumului de sare, înlocuirea grăsimilor de tip trans cu grăsimi nesaturate, implementarea de programe de conștientizare în rândul populației cu privire la alimentație și activitate fizică, prevenirea cancerului hepatic prin vaccinarea împotriva hepatitei B și prevenirea cancerului cervical prin screening, în combinație cu tratamentul precoce al leziunilor precanceroase.

Având în vedere finanțarea actuală a sistemului sanitar românesc, cum poate acesta răspunde eficient nevoilor de asistență medicală ale populației?

O sugestie ar putea fi finanțarea bazată pe performanță, care este o formă de stimulare în care furnizorii de sănătate sunt, parțial, finanțați pe baza reușitelor de a atinge anumite ținte și de a realiza acțiuni specifice, și putem defini această metodă ca fiind o plată pe serviciu în funcție de calitate.

Principalele boli netransmisibile, care sunt cauza a două treimi din mortalitatea  prematură din Europa (decese la 30-69 de ani), sunt boli cardiovasculare, cancere, boli respiratorii cronice și diabet.

 Stabilirea de priorități va fi din ce în ce mai necesară pentru introducerea de noi medicamente și trebuie să respecte principiile colaborării și transparenței. De asemenea, cooperarea între țările europene și factorii de decizie, care presupune un dialog referitor la ceea ce constituie o recompensă corectă în inovarea industrială, păstrând, totodată, accesul pacienților la servicii medicale, poate fi îmbunătățită.

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: