Interviu cu prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”, din Târgu Mureș.
Potrivit unui memorandum aprobat de Guvern, Spitalul „George Emil Palade” din Târgu Mureș va servi drept unitate-pilot pentru digitalizarea completă a sistemului de sănătate din România. În acest spital, „pacienții vor beneficia de o tehnologie medicală care va fi de ultima generație, care generează date medicale și care pot sta la baza unor algoritmi de terapie pe care deja Inteligența Artificială le folosește”, explică prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.
Ce tehnologii va avea Spitalul „George Emil Palade”?
Spitalul UMFST George Emil Palade, unitate sanitară publică aflată în subordonarea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”, din Târgu Mureș, va servi drept unitate-pilot pentru stabilirea unui model de bună practică în vederea digitalizării unitare a sistemului de sănătate din România. Este un proiect asumat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și de Ministerul Sănătății care au înțeles imediat cât de important este pentru România un asemenea proiect.
Mai întâi ar trebui definit ce este un spital inteligent – Smart Hospital. Acest tip de spital este o unitate medicală care integrează tehnologii avansate de automatizare, Inteligență Artificială (IA), Internet of Things (IoT) și date medicale digitale pentru a îmbunătăți eficiența, siguranța și calitatea îngrijirii pacienților. Scopul principal al unui asemenea spital este de a crea un mediu clinic în care echipele medicale au acces la date și resurse în timp real, oferind astfel o îngrijire mai precisă, mai rapidă și adaptată nevoilor individuale.
În Spitalul UMFST vor fi implementate următoarele componente specifice:
- Dosarul electronic al pacientului (EHR – Electronic Health Record) – un model centralizat de stocare electronică a informațiilor medicale ale pacienților;
- Telemedicină, prin care se asigură furnizarea serviciilor medicale la distanță, fără prezența fizică simultană a personalului medical și a pacientului, pentru diagnosticare, tratament, monitorizarea afecțiunilor sau prevenția bolilor;
- Automatizare și robotică, pentru optimizarea proceselor medicale și administrative;
- Sisteme integrate de gestionare a resurselor (ERP – Enterprise Resource Planning), pentru o gestionare eficientă a resurselor spitalului;
- Big Data și analiza predictivă, pentru analiza datelor colectate de la pacienți sau alte sisteme medicale;
- Inteligența artificială (IA) și Machine Learning, pentru analizarea datelor medicale și sprijinirea deciziilor clinice, prin algoritmi care pot analiza un volum uriaș de date capabile să identifice modele;
- Realitatea virtuală și augmentată (VR/AR), pentru utilizarea în educația medicală sau formare continuă;
- Sisteme de securitate și protecția datelor, precum și soluții energetice inteligente și interoperabilitatea sistemelor
În urma transformării în unitate complet inteligentă, spitalul va deveni „centru de recepție de gradul al 2-lea”. Ce va însemna aceasta pentru pacienții din regiune? Va crește nivelul de siguranță al acestora?
Un centru de recepție de gradul al 2-lea este o unitate sanitară care oferă servicii medicale, de specialitate dar nu și pentru cazurile de urgență. Acest spital inteligent va trata cazuri medicale complexe, programate cu tehnologie de ultimă generație, incluzând chirurgia robotică sau minim invazivă, inclusiv chirurgia de transplant, pentru cazuri elective. Chiar dacă nu își asumă un serviciu de urgență de tip UPU, serviciu existent în cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș, locul unde se știe că a luat naștere SMURD, spitalul va avea facilitățile necesare pentru intervenții de urgență, inclusiv secție de terapie intensivă.
Pacienții vor beneficia de o tehnologie medicală care va fi de ultima generație, care generează date medicale și care pot sta la baza unor algoritmi de terapie pe care deja Inteligența Artificială le folosește. Realitatea virtuală și augmentată vor fi folosite în educația medicală și în formare continuă și vor fi implementate sisteme de securitate și protecția datelor, precum și soluții energetice inteligente și interoperabilitatea sistemelor.
Aș adăuga aici faptul că există și o componentă administrativă foarte importantă într-un asemenea în spital SMART, de tip ERP (Enterprise Resource Planing). Practic, se va ști în orice moment care este statusul administrativ, inclusiv economic al spitalului, care este sustenabilitatea lui din punct de vedere financiar. Prin automatizare și robotică se are în vedere optimizarea proceselor medicale și administrative, a sistemelor integrate de gestionare a resurselor și analiza predictivă a datelor colectate de la pacienți sau din alte sisteme medicale.
Într-un sistem sanitar modern digitalizarea nu este suficientă dacă nu există și conectivitatea unităților sanitare în întregul sistem. Această conectivitate va avea un alt beneficiu foarte important: vom avea informații și date exacte despre starea sistemului, fapt care permite, ulterior, o anume predictibilitate în politicele sanitare pe care le va gândi Ministerul Sănătății.
Nu în ultimul rând, conceptul de telemedicină va asigura furnizarea serviciilor medicale la distanță, fără prezența fizică simultană a personalului medical și a pacientului, pentru diagnosticare, tratament, monitorizarea afecțiunilor sau prevenția bolilor. Pentru pacienții din regiune, spitalul va crea un alt mod de acordare a serviciilor medicale prin infrastructura medicală modernă, prin creșterea calității și eficienței serviciilor și prin reducerea costurilor administrative.
Putem spune că va fi primul spital paperless din România?
Spitalul va crește nivelul de siguranță al pacienților prin eliminarea documentelor medicale tipărite și va permite o siguranță și o trasabilitate a informațiilor medicale, deoarece întreaga documentație medicală va fi în format electronic, ceea ce ne aliniază la un concept deja întâlnit în alte țări, de tip paperless.
Bogdan Guță
