Politici de Sanatate

Societatea civilă cere o SĂNĂTATE NOUĂ: prioritizarea sănătății și o finanțare adecvată

18 iunie
15:01 2024
Societatea civilă cere o SĂNĂTATE NOUĂ: prioritizarea sănătății și o finanțare adecvată

9% alocare bugetară din fonduri publice pentru Sănătatea Nouă cer membrii Coaliției Votez pentru Sănătate, care au relansat campania de informare și mobilizare publică Votez pentru Sănătate. Împreună cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale din București-Ilfov, cu reprezentanți ai pacienților, manageri de spitale, medici, farmaciști, reprezentanți ai asociațiilor industriei farmaceutice, Coaliția Votez pentru Sănătate a dat startul unei caravane de dezbateri la nivel regional și local, prin care își propune să afle ce înseamnă Sănătatea Nouă pentru populație și decidenți. 

Situația din România

  • 4,5% din PIB este finanțarea Sănătății din surse publice în România în 2024, nemodificată față de 2023 și aproape egală cu nivelul din 2018, în timp ce media europeană a cheltuielilor publice pentru sănătate este 9% din PIB.
  • Mult prea mulți români mor din cauza unor boli ce ar putea fi tratate sau prevenite. Atât rata mortalității prin cauze tratabile, cât și cea a mortalității evitabile în România se situează cu mult peste mediile UE.
  • Speranța de viață a românilor este a treia cea mai scăzută din UE: 75,3 ani, față de 80,7 ani, media europeană. Un român ajuns la 65 de ani, fie bărbat, fie femeie, mai are în față doar 4 ani de viață sănătoasă, de două ori mai puțin față de media europeană.
  • Pentru români, sănătatea este o prioritate: 99% dintre români consideră că sănătatea trebuie să fie o prioritate pe agenda publică, potrivit studiului „Sănătatea ca prioritate în România”.

Manifestul campaniei – 9 principii-cheie

  1. 9% pentru Sănătatea Nouă. Alocarea adecvată a bugetului pentru Sănătate: 9% din produsul intern brut (PIB).
  2. Pentru pacienți, fiecare zi contează! Accesul timpuriu la servicii de prevenție și diagnostic, la servicii medicale și la medicamentele și tehnologiile medicale salvatoare de vieți este vital.
  3. Reducerea deceselor cauzate de bolile prevenibile și tratabile pentru a atinge o speranță de viață la nivelul european, prin educație, prevenție, management corect de caz, acces la timp la tratament inovativ, în cazul bolilor cu impact major.
  4. Eficientizarea finanţării sănătăţii și a colectărilor la fondul de asigurări de sănătate.
  5. Transparentizarea cheltuielilor din Sănătate și folosirea unor indicatori de performanță. Este important să implementăm sisteme care să conducă la politici în domeniul sănătății bazate pe dovezi.
  6. Abordare proactivă și multianuală a modului de finanțare a Sănătății. Sănătatea și inovația medicală sunt investiții în Sănătatea Românilor.
  7. Personalul medico-sanitar trebuie să rămână în România.
  8. Redefinirea și valorizarea rolului medicilor și farmaciștilor! O valorizare mai mare a medicinii primare și reducerea presiunilor asupra personalului din spitale. Consolidarea și revalorizarea rolului farmaciștilor în cadrul sistemului de sănătate.
  9. Digitalizarea sănătății.

„Propunerea de alocare a 9% din PIB pentru Sănătate este o iniţiativă admirabilă şi ambiţioasă. Este un obiectiv care ar putea să ofere resursele necesare pentru a aduce îmbunătăţiri semnificative în sistem. Este necesar să stabilim un orizont de timp, ca să nu dureze 10 ani, cum vom gestiona aceste fonduri pentru a fi eficiente, cum vom controla consumul în balanţă cu investiţiile care se fac” – conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

„Digitalizarea va reprezenta saltul în îmbunătăţirea sistemului sanitar. Anul acesta, a fost demarat cel mai mare proiect pentru digitalizarea sistemului medical din România. Vorbim de aproximativ 750 de milioane de lei pentru 207 proiecte de digitalizare a spitalelor din întreaga ţară, de alte 100 de milioane de euro pentru digitalizarea CNAS şi despre 500 de milioane de lei pentru digitalizarea Ministerului Sănătăţii, a Direcţiilor de sănătate publică şi a instituţiilor aflate în subordinea acestora” – conf. dr. Carmen Orban, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului.

„M-am alăturat demersului pentru creșterea la 9% din PIB a alocării bugetare pentru Sănătate. Cred însă că e important ca, în contextul în care mai sunt doar 6 luni până la sfârșitul acestei legislaturi, să înțelegem că s-au făcut și anumite progrese. Eu sunt un susținător al creșterii procentului din PIB alocat Sănătății, dar nu înainte de a vedea exact pe unde pierde bani sistemul de sănătate. Cred că, după terminarea acestei campanii electorale, trebuie să facem o nouă strategie a sistemului de sănătate, pentru a vedea ce a funcționat și ce nu, să vorbim despre digitalizare și să ne asigurăm că în mijlocul sistemului de sănătate chiar se află pacientul. Putem crește procentul din PIB în momentul în care vom avea o restructurare a sistemului de sănătate” – Nicoleta Pauliuc, președinte Comisia pentru Apărare, ordine publică și siguranță națională, membru Comisia pentru Sănătate, Senatul României.

„La ora actuală, observăm probleme pe diferite zone: prevenție, paliație, recuperare, servicii conexe etc. Problema este cum prioritizăm alocarea banilor și cum identificăm exact nevoile. Întâi trebuie să facem o mapare a serviciilor existente și a eficienței lor. România a fost întotdeauna foarte departe de media UE în ceea ce privește finanțarea Sănătății, pe ultimele locuri. Ceea ce se încearcă acum cu acest 9% este, de fapt, un semnal că ar trebui să luăm măsuri pentru a ne apropia de media UE” – Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).

„Cea mai mare provocare este insuficiența resursei umane. Chiar dacă există aceste creşteri salariale substanţiale, se pare că încă medicii nu îşi doresc să vină în provincie. Pe secţia Oncologie, pe patru posturi este un singur medic, iar numărul pacienţilor oncologici este în continuă creştere. Pe secția Interne, pe şapte locuri sunt doar trei medici. Această secţie asigură şi liniile de gardă” – Claudiu Damian, manager Spitalul Județean de Urgență Buzău.

„Sistemul de sănătate din România este subfinanțat și necesită măsuri suplimentare pentru creșterea finanțării actuale și viitoare, pentru a acoperi nevoile reale ale pacienților și ale sistemului de sănătate. Dincolo de acestea, este important să înțelegem de ce în România este nevoie, de fapt, de bani mai mulți pentru sănătate. Iar răspunsul se traduce în ani de viață pentru noi toți” – Cecilia Radu, președinte Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: