Politici de Sanatate

Situaţia sănătăţii femeii din România dezbătută în cadrul primei ediţii a Conferinţei Internaţionale Woman’s Health – Sănătatea femeii, 28 Noiembrie 2013

02 decembrie
17:09 2013
Situaţia sănătăţii femeii din România dezbătută în cadrul primei ediţii a Conferinţei Internaţionale Woman’s Health – Sănătatea femeii, 28 Noiembrie 2013
De sănătatea femeilor depinde sănătatea unei naţiuni. De aceea se impune stabilirea unei strategii la nivel naţional în privinţa sănătăţii femeii, pentru toate etapele de vârstă (copilărie, adult, persoane vârstnice), elaborarea unor programe naţionale de prevenţie şi adaptarea serviciilor de asistenţă medicală în scopul diminuării indicatorilor crescuţi de morbiditate şi mortalitate la femei, susţinerea acestora în creşterea şi educarea copiilor (în special în familiile monoparentale), elaborarea de politici intersectoriale care să aibă ca scop diminuarea numărului de decese evitabile la femei.

Acestea sunt concluziile primei Conferinţe Internaţionale Woman’s Health – Sănătatea Femeii, organizată de revista Politici de Sănătate, pe data de 28 Noiembrie 2013, la Palatul Parlamentului, sub auspiciile Parlamentului României, Comisiei pentru sănătate publică – Senat.

Datele statistice sunt îngrijorătoare pentru România în ceea ce priveşte sănătatea femeii. Speranța de viață la naştere pentru femeile din România  în decada 2001 – 2010  a fost cu circa 6 ani sub media UE și a avut o evoluţie paralelă cu aceasta, iar în anul 2010 a fost cea mai mică din UE, după Bulgaria. În plus, rata specifică de mortalitate pentru toate cauzele de deces la femei în România pentru anul 2010 a fost de 1,5 ori mai mare decât media UE  și cea mai mare dintre statele membre UE, după Bulgaria.

România se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte mortalitatea  la femei prin cancer de col uterin, cancer ficat şi căi biliare intrahepatice, boli cronice de ficat şi ciroze, boli ale aparatului  digestiv, complicaţiile sarcinii şi ale nașterii.

Cancerul de sân constituie a 2-a cauza de deces prin cancer la femei în lume . În România este, însă, cel mai frecvent cancer la femei şi prima cauza de deces prin neoplazii. Rata supravieţuirii la 5 ani este de  60%, dar poate depăşi 80% în cazul bolii depistate precoce. Introducerea unui program organizat de screening mamografic trebuie să constituie o prioritate a programelor naţionale de promovare a sănătăţii.

Recent, testele genetice care depistează mutaţii ale genei BRCA, au suscitat un interes major în populaţie. Însă, trebuie reţinut că testele BRCA nu constituie un test diagnostic pentru cancer. Mutaţiile genei BRCA1 sau BRCA2 pot semnifica un risc crescut de a dezvolta pe parcursul vieţii cancer de sân (BRCA1), respectiv de ovar (BRCA2) în contextul existenţei şi a altor factori de risc (mediu, stil de viaţă etc)

În privinţa cancerului de col uterin, România deţine primul loc în Europa în privinţa incidenţei şi a mortalităţii  datorită lipsei unui program naţional coerent de prevenţie. Global, mai mult de 500.000 de noi cazuri de cancer de col uterin sunt diagnosticate anual, iar 275.000 femei mor anual datorită acestui tip de neoplasm. Virusurile Papilloma umane (HPV) sunt cauza a 99,7% din cancerele de col uterin.

Key Note Speaker a fost Profesorul Marek GLEZERMAN (Israel) – Preşedinte Societatea Internaţională de Gender Medicine; Directorul Centrului de cercetare pentru Gender Medicine, Rabin Medical Center (Israel), Profesor de Obstetrică şi Ginecologie la Universitatea din Tel Aviv, Directorul Spitalului pentru Femei, Tel Aviv; Membru în trei comisii din Ministerul Sănătăţii din Israel (Obstetrică, Ginecologie; Sănătatea femeii; Chirurgie) – care a prezentat noile tendinţe în medicină – abordarea diferenţiată în funcţie de gen. Medicina viitorului  va cuprinde nu numai medicina bazată pe dovezi ci şi medicina genurilor. Medicina genurilor pleacă de la diferenţele la nivel cromozomial dar şi fiziologice, fiziopatologice, de interacţiune cu mediul între barbati şi femei.  Dovezile ştiinţifice actuale susţin diferenţele atât în manifestările patologice cât şi în răspunsurile la tratamente între bărbati şi femei, ceea ce impune o abordare medicală interdisciplinară diferenţiată, o regândire a medicinei şi o cercetarea farmaceutică focalizată asupra acestor aspecte.

În trecut, cele mai multe studii clinice şi testări ale medicamentelor s-au efectuat predominant pe grupuri de bărbaţi ceea ce a dus la ignorarea unor aspecte legate de variabilitatea intersexuală şi intraindividuală (ciclul menstrual). Femeile au fost privite ca simpli “bărbaţi mai mici”. Acest fapt a dus însă la reacţtii adverse periculoase ale unor medicamente, la femei sau la ignorarea manifestărilor specifice ale bolilor în populaţia feminină. De exemplu, în perioada 1997-2001, au fost retrase 10 tipuri de medicamente  de pe piaţă,  în Statele Unite,  datorită riscurilor şi efectelor adverse mult mai mari la femei decât la bărbaţi.

Un exemplu: riscul de cancer de plămân la femei este de 120-170 % mai mare faţă de bărbaţi,  la acelaşi număr de ţigări fumate. Este cauza numărul unu de deces prin cancer la femeile din Statele Unite. S-a constatat că femeile sunt de 3 ori mai vulnerabile la ţigări decât bărbaţii.

 

*Conferinţa Internaţională Sănătatea Femeii – Woman’s Health, organizată de revista Politici de Sănătate s-a desfăşurat la Bucureşti, pe 28 noiembrie 2013, la Palatul Parlamentului, sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat.

Conferinţa a reunit peste 200 de invitaţi, reprezentanţi ai autorităţilor, mediului politic, industriei farmaceutice, ONG, specialişti, reprezentanţi mass media, care au dezbătut problemele actuale legate de sănătatea femeii în România şi măsurile pe care alte state le-au identificat în soluţionarea acestor probleme. 

Dintre speakerii prezenţi: Dr. Ion Luchian, Preşedintele Comisiei pentru sănătate publică – Senat – Parlamentul României; Prof. Univ. Dr. Doina Anca Pleşca, Decan, Facultatea de Medicină Generală UMF „Carol Davila”; Dr. Anci Ionescu, Medic Şef, CNAS, Mihaela Geoană, Preşedintele Fundaţiei Renaşterea pentru Educaţie, Sănătate şi Cultură; Dr. Dan Jinga, şef Clinica de Oncologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, coordonatorul Programului de Oncologie, CNAS; Conf. Dr. Şerban Bălănescu, şef secţie Cardiologie intervenţională, Spitalul Monza; Dr. Monica Cîrstoiu, Medic primar obstetrică ginecologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, şef de Lucrări Catedra de Obstetrică – Ginecologie, UMF „Carol Davila”; Dr. Hadi Rahimian, Director Medical, Spitalul Băneasa; Dr Victor Gabriel Cătici, Medic primar dermato-venerologie, Spitalul Universitar de Urgenă Elias; Conf. Univ. Dr. Ion Daniel, şeful Clinicii de Chirurgie III a Spitalului Universitar de Urgenţă, Bucureşti; Monica Tatoiu, Preşedintele Fundaţiei Noi Citim; Prof. Asoc. Dr. Dana Jianu, Preşedinte Proestetica.

 

Persoană de contact:

Dr. Cornelia Scărlătescu, Manager de proiect, cornelia.scarlatescu@politicidesanatate.ro

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: