Interviu cu dr. Cristina Berteanu, director medical Grup Memorial România.
De la integrarea inteligenței artificiale în fluxurile medicale până la parteneriate public–private și rolul activ al asociațiilor de pacienți, transformarea sistemului de sănătate presupune o viziune integrată și în colaborare. Dr. Cristina Berteanu vorbește despre modul în care tehnologia, respectul față de pacient și implicarea comunitară pot contribui la o reformă reală în sănătate.
Tehnologiile emergente: un motor pentru medicina personalizată și predictivă
Cum pot contribui tehnologiile inovatoare la atenuarea provocărilor din Sănătate?
Tehnologiile emergente, precum inteligența artificială (IA), infrastructura cloud, analiza volumelor mari de date (big data) și dosarul electronic de sănătate (DES), joacă un rol fundamental în procesul de transformare digitală a sistemului medical contemporan. În cadrul Memorial Hospital România, inteligența artificială este deja integrată în fluxurile de lucru pentru analiza avansată a imaginilor medicale, intervenții chirurgicale și pentru individualizarea terapiilor oncologice, contribuind astfel la îmbunătățirea semnificativă a prognosticului și a calității vieții pacienților.
Big data permite valorificarea unor volume extinse și variate de informații medicale pentru a identifica tipare clinice, corelații între factori de risc și răspunsuri la tratament. Prin analiza acestor date, se sprijină deciziile medicale informate și se promovează o medicină predictivă și personalizată. Totodată, dosarul electronic de sănătate optimizează coordonarea între specialiști, asigurând o traiectorie terapeutică coerentă și centrată pe pacient.
Aceste tehnologii contribuie în mod direct la reducerea costurilor, scurtarea timpilor de răspuns medical, creșterea calității serviciilor oferite și extinderea accesului la îngrijire performantă, inclusiv pentru populațiile vulnerabile sau în vârstă. Medicina poate beneficia de aportul tehnologiei, facilitând în același timp activitatea medicală și bunăstarea pacienților prin dezvoltarea conceptului de spitale inteligente. Telemedicina, prin furnizarea serviciilor medicale la distanță fără prezență fizică simultană a personalului medical și a pacientului, poate asigura diagnosticul, tratamentul, monitorizarea afecțiunilor sau prevenția bolilor. De asemenea, automatizarea și robotica optimizează procesele medicale și administrative. Realitatea virtuală și cea augmentată (VR/AR) sunt utilizate în educația medicală și în formarea continuă. Asigurarea sistemelor de securitate cibernetică și protecția datelor, interoperabilitatea sistemelor și oferirea soluțiilor energetice inteligente sunt obiective esențiale. Totodată, spitalele inteligente vor deveni huburi de cercetare și inovare, utilizând date mari și algoritmi avansați pentru a dezvolta medicina.
Încrederea în spitalele private începe cu respectul față de pacient
Ce factori generează încrederea crescută în spitalele private?
Încrederea pacienților în spitalele private vine, în primul rând, din modul în care sunt tratați ca oameni, nu doar ca diagnostice. La Memorial Hospital România, această încredere se construiește zi de zi, prin respect, atenție și transparență. Pacienții simt că li se acordă timp, că sunt ascultați și că părerea lor contează în deciziile medicale. Accesul rapid la consultații și investigații, fără birocrație sau liste de așteptare, reprezintă un must al clinicii noastre. Este extrem de important ca fiecare pacient să se simtă respectat, iar respectul se construiește de la prima intrare în clinică. Este nevoie de o echipă empatică și bine pregătită, care nu doar să își exercite meseria impecabil, ci și să fie alături de pacient cu calm, claritate și răbdare, într-un mediu curat, modern și bine organizat ce oferă un sentiment de siguranță și confort. Nu există o rețetă standard a succesului unei clinici medicale, care să contribuie la creșterea încrederii unui spital/clinici, există însă modele de bune practici care pot fi urmate. Trăim într-o lume în care de multe ori se cumpără mai repede poleiala, fără însă să se verifice conținutul. De aceea în privința clinicilor private sunt foarte importante personalul medical și investițiile în tehnologiile avansate, dar și promptitudinea privind abordarea cazurilor medicale.
Investim constant în pregătirea echipei și în îmbunătățirea procedurilor medicale, dar la fel de mult investim în comunicare deschisă. Explicăm fiecare pas, oferim opțiuni și luăm deciziile împreună cu pacientul. Această relație de încredere și respect reciproc este poate cel mai important „tratament” pe care îl oferim. Toate aceste lucruri – de la primul telefon până la externare – contribuie la o experiență medicală diferită, una în care pacienții revin nu doar pentru rezultate bune, ci și pentru că știu că aici sunt tratați cu grijă și demnitate.
Parteneriatele public-private pot închide verigi slabe din sistemul medical
Cum vedeți rolul parteneriatelor public-private în îmbunătățirea serviciilor medicale?
Cred cu tărie că parteneriatele public-private pot deveni o punte reală între potențialul existent și nevoile urgente ale sistemului de sănătate din România. Dacă sunt gândite cu viziune și reglementate corect, aceste colaborări pot aduce schimbări reale, nu doar pe hârtie.
Sistemul public de sănătate beneficiază de o infrastructură extinsă și de o acoperire națională semnificativă, asigurând accesul populației la servicii medicale esențiale. Rețeaua sa de spitale și specialiști contribuie substanțial la acoperirea teritorială și la formarea profesională, în special în centrele universitare. Totuși, în anumite regiuni, persistă un deficit de acoperire și de echipamente moderne, ceea ce subliniază nevoia unor intervenții direcționate pentru reducerea inechităților.
Sectorul privat – vorbind aici din experiența noastră la Memorial Hospital România – oferă dinamism, viziune antreprenorială, o mai bună capacitate de a integra rapid inovația, prin tehnologii de ultimă generație, revoluționare și totodată o cultură organizațională profund orientată către pacient și rezultate. Cele două sisteme pot funcționa în mod complementar: sistemul public oferă stabilitate și un cadru larg de acces, în timp ce sistemul privat aduce eficiență, flexibilitate și soluții inovatoare. Printr-un parteneriat consolidat, pot fi valorificate punctele forte ale fiecărui sector pentru a construi un sistem de sănătate mai echitabil, modern și centrat pe nevoile reale ale pacientului.
Este important să ne implicăm activ în parteneriate care pot duce expertiza noastră acolo unde e cea mai mare nevoie de ea – în comunități slab deservite, în zone unde nu ajung oncologul, radiologul sau echipamentul de diagnostic avansat. Putem oferi o continuitate mai bună în domenii precum oncologia unde prevenția, diagnosticul timpuriu și monitorizarea pe termen lung sunt esențiale.
Dincolo de politici și strategii, totul pornește de la o întrebare simplă: cum putem colabora mai bine pentru ca pacientul să primească, la timp, îngrijirea potrivită? Cred că răspunsul stă în parteneriate care pun binele pacientului mai presus de orice barieră.
În domeniul cercetării am privilegiul să fiu parte din echipa de team leaderi în proiectul Dezvoltarea și Implementarea unui Centru de Competență în cancer intitulat Crearea, operarea și dezvoltarea Centrului Național de Competență în domeniul Cancerului (NCCC) proiect axat pe îmbunătățirea managementului bolnavilor de cancer prin dezvoltarea de programe integrate bazate pe progresele recente în domeniul medicinei personalizate, telemedicina, caracterizarea moleculară a tumorilor, sisteme de imagistică și inteligență artificială. NCCC se sprijină pe un consorțiu de entități publice și private, conform Planului Național de Recuperare și Reziliență al României – PNRR, Pilonul III, secțiunea 15. Dezvoltarea NCCC se bazează pe implementarea a cinci proiecte CDI, ale căror obiective sunt interconectate între partenerii privați și publici, cu domenii interdisciplinare, astfel încât scopul principal al acestui consorțiu să fie atins. Cei cinci parteneri publici acoperă trei mari regiuni administrative: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest: Institutul Oncologic Cluj-Napoca, Regiunea de dezvoltare Nord-Est: UMF „Grigore T. Popa” Iași, București – Regiunea de dezvoltare Ilfov: UMF „Carol Davila”, Universitatea Politehnică București și Institutul „Victor Babeș”. Dintre partenerii privați, un rol important îl are întreprinderea mare MED LIFE SA. Ca membru al boardului PALMED, instituție care a sărbătorit anul acesta 18 ani de activitate, susțin, alături de o echipă prestigioasă, tratamentele inovative, stabilirea și menținerea unor standarde de calitate ridicate, precum și investiția continuă în tehnologia și infrastructura moderne. Statutul de membru al UEHP (Asociația Spitalelor Private din Uniunea Europeană) ne permite să milităm împreună cu managementul acestei organizații pentru sustenabilitate, eficiență și inovație, accentuând importanța colaborării public-private prin crearea unui cadru flexibil și echitabil care să asigure accesul tuturor pacienților europeni la îngrijire de calitate.
Asociațiile de pacienți – de la suport emoțional la actori activi ai schimbării
Ce rol pot avea asociațiile de pacienți în aceste colaborări?
Asociațiile de pacienți reprezintă mult mai mult decât simple structuri de advocacy – ele sunt vocea directă a celor care trăiesc cu boala în fiecare zi, iar implicarea lor în parteneriatele public–private nu este doar valoroasă, ci esențială. Din experiența mea, în calitate de vicepreședinte al unei organizații dedicate pacientelor diagnosticate cu cancer mamar, Asociația ROZ (Răbdare, Optimism, Zâmbet), am înțeles profund cât de mult contează să existe un spațiu sigur, în care femeile afectate de această boală să se poată exprima, să fie ascultate și să nu se simtă singure. Întâlnirile noastre nu sunt doar sesiuni de sprijin sau informare, pentru multe dintre membrele noastre, ele sunt o evadare din tumultul emoțional și existențial pe care îl aduce un diagnostic de cancer. Acolo, între oameni care înțeleg exact prin ce treci, se creează o formă rară de solidaritate și speranță. Cred cu convingere că aceste asociații pot și trebuie să fie parteneri activi în reformarea sistemului medical. Ele aduc perspectiva reală a pacientului, nefiltrată, sinceră și extrem de valoroasă atunci când proiectăm servicii de sănătate, fie că vorbim despre campanii de prevenție, centre de suport posttratament sau programe de screening.
Implicarea lor în parteneriatele public-private este, din punctul meu de vedere, nu doar utilă, ci vitală. Dacă vrem să construim un sistem de sănătate centrat cu adevărat pe pacient, atunci trebuie să-l invităm pe pacient la masă, nu doar ca beneficiar, ci ca partener egal. Iar asociațiile sunt vocea sa colectivă, coerentă și profund umană. Sunt recunoscătoare că fac parte dintr-o astfel de comunitate și știu că, împreună, putem aduce o schimbare reală.
Ce așteptări aveți de la noile autorități în privința reformei în Sănătate?
După mai bine de jumătate din cariera mea petrecută în spitalele publice, pot spune cu toată convingerea că sistemul de stat are încă multe de oferit. Am lucrat alături de medici dedicați, am văzut profesionalism, empatie și sacrificiu real în condiții adesea dificile. Avem încă specialiști foarte buni, școli medicale solide și un potențial uriaș, dar toate acestea au nevoie de susținere reală, direcționată strategic și, mai ales, de viziune. Așteptările mele sunt clare: finanțare sustenabilă, nu doar intervenții punctuale sau artificii bugetare, digitalizare coerentă, care să simplifice munca personalului medical, nu să o complice, susținerea centrelor medicale integrate, care pot oferi îngrijire completă și coordonată pacientului, și reducerea birocrației, care încă sufocă inițiativa și consumă inutil energia profesioniștilor din sistem.
Și mai cred ceva cu tărie: este esențial ca toate construcțiile – fie în sectorul public, fie în cel privat – să se bazeze pe un leadership autentic și pe echipe puternice, unite de aceleași valori și direcții. Avem deja modele de succes care demonstrează că, alături de oameni dedicați, se pot schimba perspective și chiar salva destine. Acolo unde există viziune, încredere și colaborare reală, se construiesc nu doar proiecte, ci viitoruri.
În domeniul medical, leadershipul nu înseamnă doar luarea deciziilor administrative, ci și capacitatea de a inspira, de a ghida și de a proteja echipele din linia întâi. Este vorba despre asumarea responsabilității pentru oameni, procese și rezultate, dar și despre crearea unui mediu în care excelența profesională să fie însoțită de empatie și umanitate. Pentru că acolo unde leadershipul este autentic, medicina devine nu doar o știință, ci artă în slujba societății.
Avem fonduri europene importante pe care trebuie să învățăm să le accesăm și să le folosim eficient. Avem resurse umane pe care nu ne permitem să le pierdem. Trebuie să continuăm inițiativele întreprinse până acum cu dezvoltarea strategiei de prevenție, educație medicală începând din școli, dezvoltarea asistenței medicale primare și ambulatoriilor de specialitate, creșterea numărului de paturi destinate paliației și utilizarea adecvată a conceptului de early paliative care, intensificarea preocupărilor în ceea ce privește calitatea vieții pacienților și a supraviețuitorilor de cancer, utilizarea medicinei personalizate conform noului parteneriat de la nivel european în toate specialitățile și etapele călătoriei pacientului: prevenție, diagnostic, tratament, recuperare, susținerea inovației și cercetării, continuarea strategiei naționale pentru studii clinice, parteneriatul cu asociațiile de pacienți. Sunt convinsă ca este crucială o strategie unitară, transpartinică, pe termen lung, care să susțină actuala echipă de profesioniști de la Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Până la urmă, Împreună facem diferența!
Bogdan Guță
