Reducerea mortalității și invalidității, optimizarea cheltuielilor publice cu medicamentele, reducerea corupției din sistem, finalizarea noului card de sănătate și programele de screening pentru cele mai răspândite boli sunt doar câteva dintre prioritățile declarate la început de mandat de către ministrul Sănătății din Bulgaria, dr. Petre Moskov. Pentru fiecare dintre ele există acum programe de implementare, iar unele își arată deja rezultatele. Concluzia: prevenția este cel mai bun instrument pentru atingerea tuturor obiectivelor.
Interviu cu dr. Petre Moskov, ministru al Sănătății, Bulgaria
Când ați fost ales ministru al Sănătății, în 2014, erau multe probleme în sistemul de sănătate bulgar. Cum ați ierarhizat politicile de sănătate publică și care sunt acestea?
În documentele noastre strategice, am stabilit să aplicăm măsuri pentru reducerea mortalității și invalidității și pentru atingerea mediei indicatorilor europeni pe diferite grupe de vârstă. Putem realiza acest lucru prin dezvoltarea activităților de promovare a sănătății și prin prevenirea bolilor, prin creșterea finanțării tratamentelor pentru cele mai importante boli, dar și prin asigurarea accesului pacienților la un sistem de sănătate de calitate, aici incluzând și tehnologiile de înaltă performanță.
La începutul mandatului, eu și echipa mea ne-am concentrat eforturile să reformăm sistemul de îngrijiri medicale de urgență și să îmbunătățim mecanismul de control al costurilor în sistem, inclusiv prin dezvoltarea e-sănătății. Totul este strâns legat de modificările reglementărilor pe care le-am făcut pentru a îmbunătăți condițiile de specializare pentru medicii tineri, precum și pentru a asigura formarea continuă a profesioniștilor din Sănătate. Am pus accentul, de asemenea, pe dezvoltarea sănătății mamei și a copilului, prin finanțarea și prin demararea de activități în cadrul Programului Național de Îmbunătățire a Sănătății Mamei și a Copilului (2014-2020).
În asistența medicală de urgență am dezvoltat separat un concept și un plan de acțiune prin aplicarea cărora vom schimba sistemul astfel încât acesta să fie comparabil cu cele mai bune practici europene. Am identificat șase domenii prioritare. De la începutul anului 2015, am crescut salariile personalului medical de urgență cu 20% și vor fi într-o continuă creștere în acest an și în următorii câțiva. Am actualizat standardul în medicina de urgență, am introdus sisteme de triaj și pregătim și alte modificări legislative. Dezvoltăm, totodată, un proiect de reconstrucție și modernizare pentru toate camerele de urgență din țară și pentru achiziționarea de vehicule sanitare noi și echipamente medicale, pe care am stabilit deja că le vom finanța prin Programul Operațional „Regiuni în creștere” (2014-2020).
Ca să putem perfecționa controlul cheltuielilor publice din Sănătate și să folosim cât mai eficient fondurile, am introdus noi mecanisme pentru a verifica respectarea normelor de bune practici medicale și farmaceutice efectuate în comun de către structurile regionale ale Ministerului Sănătății, „Auditul medical” al CNAS și organizațiile profesionale. Mai mult decât atât, CNAS are deja obligația de a efectua un studiu privind satisfacția pacienților în legătură cu serviciile de sănătate pe care le-au plătit.
Până în prezent, CNAS era obligată să semneze un contract cu toate spitalele care vor acest lucru, indiferent de calitatea serviciilor și de necesitatea lor. Așa că am dezvoltat un nou card național de sănătate prin care să ne dăm seama de cât personal medical calificat avem nevoie și care este numărul real de paturi necesar, atât pentru tratamentul pe termen scurt, cât și pe termen lung, bazat pe nevoile reale ale populației. În zonele în care există un surplus de paturi pentru anumite activități medicale, CNAS va alege ce structură să micșoreze, pe baza unor criterii clare și obiective. Cu toate acestea, pentru a asigura accesul și îngrijirea medicală corespunzătoare, am creat o bază legală în sistem, prin care se pot crea asociații care să fie în măsură să încheie un contract cu CNAS.
Am efectuat modificări la pachetul de servicii de sănătate pe care CNAS le suportă, pe măsură ce ne-am stabilit prioritățile legate de tratamentul principalelor boli, care, cel mai adesea, duc la o mortalitate ridicată, la invaliditate, la mortalitate infantilă și la o calitate a vieții slabă. Cu ajutorul fondurilor UE, am făcut investiții semnificative în echipamente de înaltă tehnologie pentru diagnosticarea și tratarea cancerului.
Am introdus negocierea centralizată a diferitelor tipuri de reduceri pentru medicamente care sunt plătite din fondul de asigurări de sănătate, precum și evaluarea tehnologiilor medicale incluse pe lista medicamentelor acceptate a tratamentelor inovative.
Am creat un organism centralizat de achiziții publice, prin care spitalele vor încheia acorduri-cadru pentru furnizarea de produse medicamentoase. Acest lucru se va întâmpla printr- o platformă electronică pe care vor avea loc licitații electronice în timp real și în condiții de transparență totală. Scopul nostru este să reducem riscul de corupție în aprovizionare și să eliminăm diferențele inexplicabile de preț pentru aceleași medicamente, în spitale diferite. Pe termen lung, anticipăm includerea și a altor instituții medicale, precum și diversificarea produselor din catalogul electronic .
Care sunt principalele provocări ale sistemului de sănătate bulgar, în acest moment?
Fondurile din sistem s-au dublat, însă resursele financiare mai mari alocate Sănătății nu au dus la îmbunătățirea indicatorilor de sănătate. De aceea dorim să schimbăm filozofia și modul de finanțare, astfel încât fondurile publice pentru sănătate să acopere costul tratamentului pentru fiecare pacient, nu doar să finanțeze structurile. În prezent, eforturile noastre au ca scop finalizarea noului card național de sănătate și introducerea primelor componente ale ID-ului electronic de sănătate, introducerea înregistrării electronice, a prescripției electronice etc. Acestea ne vor permite o mai bună planificare și o utilizare mai eficientă a resurselor financiare, un control mai bun al costurilor, accesul egal la îngrijire medicală de calitate și, ca urmare, pacienți satisfăcuți și o populație mai sănătoasă.
Am luat, de asemenea, măsuri în ceea ce privește prevenirea și monitorizarea celor mai întâlnite boli care duc la invaliditate și la deces – afecțiunile cardiovasculare, diabet, cele mai frecvente tipuri de cancer și, desigur, sănătatea mamei și a copilului.
O altă problemă este sistemul actual de examinare medicală și de evaluare a performanței, care nu este eficient și care creează o mulțime de dificultăți pentru persoanele care au nevoie de acestea. Prin urmare, discutăm despre crearea unui nou model prin care să se îmbunătățească organizarea, să faciliteze procedura administrativă și accesul, astfel încât acest sistem să își poată îndeplini adevărata sa menire: de a integra persoanele cu o dizabilitate temporară sau permanentă. Programul național oferă activități și finanțare până în 2020 și vizează programe de screening, îngrijirea medicală suplimentară a sarcinilor patologice și a copiilor cu dizabilități și boli cronice.
În 2015, am crescut semnificativ numărul de controale gratuite de prevenție pentru copii pe diferite grupe de vârstă și plănuim să extindem treptat domeniul de aplicare și activitățile medicale subvenționate de către CNAS. De asemenea, dezvoltăm un nou concept pentru dezinstituționalizarea copiilor sub 3 ani care sunt plasați în instituții medicale și sociale specializate. Ne mai propunem să dezvoltăm integrarea serviciilor sociale cu sănătatea, pentru care există deja reglementări legale în vigoare, însă legislația secundară ar trebui să fie detaliată.
În Bulgaria, cei mai importanți parteneri de coaliție au o viziune comună în ceea ce privește dezvoltarea modelului de asigurări de sănătate și în acest an ne propunem să pregătim modificări legislative prin care să se introducă cel de-al doilea pilon al asigurărilor de sănătate.
Măsurile luate în Bulgaria pentru a reduce coplata pacientului sunt de admirat, dar au pornit controverse în industria farmaceutică. În România, avem un proiect numit INFOtreat, în care pacienții primesc un card cu ajutorul căruia pot beneficia de reduceri. Aveți în plan să implementați un astfel de proiect? Colaborați cu România pe această latură?
Ca să reducem povara financiară a pacienților care au nevoie de medicamente, am prevăzut introducerea unei limite a gamei de prețuri pentru pacient până la 1 septembrie 2016, cuplată cu mai mult de 60% din valoarea pachetului calculată pe baza valorii de referință a produsului care are cea mai mică doză zilnică definitivă (DDD), respectiv pentru cursul terapeutic al tratamentului .
Acest lucru va asigura pacientul că, în cazul în care îi va fi prescris cel mai scump medicament din grup, el nu va plăti din buzunar mai mult de 60% decât ar fi plătit pentru cel mai ieftin produs (produs de referință). Această modificare nu va afecta prețurile medicamentelor care sunt utilizate în referențierea prețului extern și, prin urmare, nu trebuie să provoace retragerea produselor de pe piață.
Bulgaria este considerată o poveste de succes, atunci când vine vorba de rambursare. În afară de Consiliul privind prețul de rambursare, v-ați propus să formați și o Comisie pentru HTA. Când va începe să funcționeze și când vor fi evaluate primele medicamente?
Evaluarea tehnologiilor din Sănătate va fi realizată de Centrul Național de Sănătate Publică și Analiză (NCPHA), asistat de o Comisie de evaluare a tehnologiilor medicale, un organism consultativ al directorului NCPHA. Componența Comisiei se stabilește de către ministrul Sănătății pe baza unei cote, la propunerea instituțiilor reprezentate în cadrul Comisiei: Ministerul Sănătății, CNAS, Consiliul Național privind Prețurile și Rambursarea Medicamentelor (NCPRMP), Agenția Bulgară de Droguri (BDA), NCPHA.
În primăvară, Comisia va fi constituită și va începe să lucreze la cererile de evaluare a tehnologiilor medicale. Perioada prevăzută în decretul pentru efectuarea unei astfel de evaluări este de 90 de zile.
Am făcut investiții semnificative în echipamente de înaltă tehnologie pentru diagnosticarea și tratarea cancerului.
De la începutul anului 2015 am crescut salariile personalului medical de urgență cu 20% și vor fi într-o continuă creștere.
Sistemul actual de examinare medicală și evaluare a performanței nu este eficient (…) Pregătim un pachet de amendamente la Legea Sănătății și regulamentul de aplicare.
Scopul nostru este să reducem riscul de corupție în aprovizionare și să eliminăm diferențele inexplicabile de preț pentru aceleași medicamente, în spitale diferite.
Pregătim modificări legislative prin care să se introducă cel de-al doilea pilon al asigurărilor de sănătate.
Pregătim modificări legislative prin care să se introducă cel de-al doilea pilon al asigurărilor de sănătate.
Roxana Maticiuc
