Politici de Sanatate

Singurul protocol din România care nu corespunde noii viziuni europene este cel de spondilită anchilozantă

10 noiembrie
12:55 2015
Singurul protocol din România care nu corespunde noii viziuni europene este cel de spondilită anchilozantă

Aproximativ 200.000 de români suferă de o anumită formă de artrită, una dintre principalele cauze de dizabilitate și morbiditate din Europa. Prin aprobarea, recent, a noilor protocoale terapeutice, tratamentul românilor cu boli reumatice corespunde recomandărilor Ligii Europene Contra Reumatismului (EULAR). Cu o singură excepție, însă: românii diagnosticați cu spondilită anchilozantă. Ghidul de tratament pentru această afecțiune folosit în momentul de față de medicii români este la nivelul anului 2008, ceea ce înseamnă că sunt tratați bolnavi cu boli constituite, ireversibile și nu pacienți cu boli recent instalate, care cu ajutorul noilor tratamente pot uita complet că au fost bolnavi.

Spondilita anchilozantă face parte din grupul spondilartritelor axiale, dar reprezintă etapa finală a bolii în care s-au instalat modificări structurale ireversibile, vizualizate radiografic. Potrivit specialiștilor în reumatologie, pacienții cu spondilită anchilozantă ar trebui să beneficieze de terapiile biologice cât mai precoce, înainte de instalarea leziunilor.

La ora actuală, se discută foarte mult de personalizarea tratamentului în bolile reumatice, adică să alegi medicamentul care se potrivește cel mai bine unui pacient în funcție de trăsăturile și de caracteristicile sale. Astfel, este deosebit de important ca medicii să știe toate detaliile despre un anumit produs, pentru a obține cele mai bune rezultate. Deși există diferențe mari între medicamentele biologice, în ceea ce privește modul de administrare sau schema terapeutică nu sunt diferențe majore în privința eficacităţii. „Chiar dacă nu avem suficienți biomarkeri, putem aprecia pentru fiecare pacient care este biologicul potrivit. Putem verifica dacă am avut dreptate sau nu după răspunsul pacientului la tratament. De regulă, în primele trei luni se vede dacă pacientul este responder sau non-responder la tratament. Cu cât sunt mai multe biologice, cu atât șansa ca pacientul să primească tratamentul potrivit este mai mare”, explică prof. univ. dr. Ruxandra Ionescu.

Tratăm boala mult mai târziu. Din păcate, medicii nu pot spune de la bun început ce pacient va răspunde la un anumit tratament.

Bineînțeles, cu cât efectul medicamentului este mai rapid, cu atât acel produs va fi preferat, atât de pacienți, cât și de medici. Nu trebuie să fii filosof sau academician ca să observi acest lucru, declară conf. univ. dr. Cătălin Codreanu, managerul Centrului de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoia” și președintele Ligii Române contra Reumatismului: „Există medicamente pentru care datele din studiile clinice au arătat o instalare semnificativ mai rapidă a efectului, comparativ cu celelalte. Doctorii care folosesc aceste medicamente trebuie să cunoască în detaliu diversele particularităţi care sunt mai complexe. Acest lucru ţine de ştiinţa medicală şi în aceasta constă «secretul» unui doctor care ştie să aleagă ceea ce e adecvat dintr-o multitudine de soluţii”.

Prof. univ. dr. Ruxandra Ionescu: „De regulă supraviețuirea pe un biologic este de patru-cinci ani, astfel încât toți pacienții necesită schimbarea biologicului. Și este bine să ai de unde să alegi tratamentul adecvat”.

În opinia conf. univ. dr. Bălănescu, un răspuns terapeutic rapid este extrem de important pentru pacient: „Gândiţi-vă că dacă pacientul trebuie să aștepte șase luni să vadă o îmbunătăţire a stării lui, după trei-patru luni vă asigur că el începe să îşi piardă încrederea în medicament, oricât l-am asigura noi şi i-am spune să aibă răbdare. Evident că într-o boală, fie ea şi cronică, un răspuns terapeutic rapid e de dorit”.

Un lucru este cert: opțiunile terapeutice disponibile trebuie să fie cât mai variate, pentru ca medicii specialiști să aibă libertatea de a alege cele mai bune medicamente pentru fiecare pacient în parte. Mai ales în condițiile în care afecțiuni precum artrita reumatoidă, spondilartrita nu pot fi tratate toată viața doar cu un singur biologic. Prof. univ. dr. Ruxandra Ionescu susține că „după o perioadă de câțiva ani de folosire, apar anticorpi antimedicament și, în felul acesta, eficacitatea agenților biologici scade, fapt care impune înlocuirea lor […] De regulă, supraviețuirea pe un biologic este de patru-cinci ani, astfel încât toți pacienții necesită schimbarea biologicului. Și este bine să ai de unde să alegi tratamentul adecvat”.

În schimb, durata medie a bolii pentru pacienţii români care suferă de poliartrită reumatoidă şi care sunt trataţi cu terapii biologice depășește 13 ani, conform datelor furnizate de Registrul Român de Boli Reumatice, un sistem informatic în care sunt înregistraţi bolnavii din România care primesc terapie biologic. „Asta înseamnă că noi tratăm boala mult mai târziu. Cu cât terapia este aplicată în stadii mai avansate, cu atât rezultatele sunt vizibile mai greu. Sigur că trebuie să tratăm şi aceşti bolnavi, însă dacă dorim să influențăm boala pe termen lung, trebuie să ne concentrăm eforturile de diagnostic și tratament în stadiile timpurii ale bolii, inclusiv la bolnavii tineri, pentru a opri evoluţia bolii, pentru ca aceștia să rămână activi atât social, cât și profesional”, susține conf. univ. dr. Cătălin Codreanu.

Conf. univ. dr. Andra Bălănescu: „Ne place sau nu, biosimilarele reprezintă viitorul. Ne putem ascunde după degete cât vrem, dar biosimilarele vin tare din urmă şi ceea ce mi se pare cel mai interesant este că dacă acum câţiva ani astfel de produse erau făcute de firme mai obscure, astăzi marile companii producătoare de medicamente inovatoare au început să creeze biosimilare”.

Reinserția rapidă în câmpul muncii — beneficiu important al terapiilor biologice

Cu cât pacientul este tratat mai aproape de debutul bolii, cu atât există şansa opririi procesului patologic şi, poate, chiar șansa vindecării bolii. De rapiditatea diagnosticării și inițierii terapiei depinde și salvarea articulațiilor afectate, ceea ce se traduce prin reinserția rapidă a pacientului în câmpul muncii. Potrivit specialiștilor, există terapii pentru care s-au făcut studii particulare legate de productivitatea muncii, de păstrare a pacienţilor într-o formă activă de existenţă, iar aceste date trebuie valorificate de prescriptori. „Există date care spun în felul următor: chiar pentru medicamentele foarte scumpe câştigul economic, financiar, al societăţii este în final mult mai mare decât costul medicamentului, dacă bolnavul este păstrat într-o activitate profesională utilă. Acest lucru se cheamă cost indirect. Dacă eu mă îmbolnăvesc şi nu mai merg la serviciu, acest lucru produce o pierdere pentru societate. Costul indirect, pierderea generată de faptul că nu mai muncesc este mai mare decât cheltuiala cu medicamentul”, susține conf. univ. dr. Cătălin Codreanu.

Din păcate, există întârzieri ale inițierii tratamentului, adaugă prof. univ. dr. Ruxandra Ionescu. Acestea pot ține atât de bolnav (există o perioadă în care pacientul se obişnuieşte cu boala și de multe ori refuză tratamentul), dar și de medic (lipsa cunoștințelor despre boală, mijloace inadecvate de diagnosticare, trimiterea întârziată la reumatolog). „În mod cert, odată stabilit diagnosticul, inițiem tratamentul și monitorizăm atent pacientul, modificând schema de tratament cu scopul obținerii remisiunii pe termen lung. Pacientul în remisiune este apt de muncă, este o persoană perfect sănătoasă, care se poate bucura de viață”, explică președintele Societății Române de Reumatologie.

Biologice vs biosimilare

Varianta mai ieftină, dar la fel de eficientă, la terapiile biologice o reprezintă biosimi­larele. Chiar dacă experiența României cu aceste produse nu este una îndelungată, specialiștii români sunt de părere că viitorul este cel al biosimilarelor. „Ne place sau nu, biosimilarele reprezintă viitorul. Ne putem ascunde după degete cât vrem, dar biosimilarele vin tare din urmă şi ceea ce mi se pare cel mai interesant este că dacă acum câţiva ani astfel de produse erau făcute de firme mai obscure, astăzi marile companii producătoare de medicamente inovatoare au început să creeze biosimilare”, declară conf. univ. dr. Andra Bălănescu.

„Datele publicate nu ridică probleme de siguranţă sau de eficacitate. Ca atare, ar trebui să le folosim în aşa fel încât utilizându-le să căpătăm experienţa pe care pentru moment nu o avem”, susține prof. Codreanu. De aceeași părere este și prof. Ionescu, potrivit căreia biosimilarele sunt sigure, atât timp cât au aprobarea EMA sau FDA, sunt susținute de studii clinice și respectă modalitatea de producere a originalelor prin biotehnologie.

Congresul Naţional de Reumatologie la a XXII-a ediție

Ultimele noutăți în diagnosticul și tratamentul bolilor reumatice au fost dezbătute de peste 700 de participanți la Congresul Național de Reumatologie din acest an, organizat în luna septembrie la București. Ajuns la cea de-a XXII-a ediție, evenimentul de înaltă ținută științifică s-a desfăşurat într-un moment în care medicamente care stăteau de ani buni pe lista de rambursare completă au fost, în sfârşit, aprobate. “Dintrodată, o serie dintre datele care erau prezentate în alţi ani şi la care ne uitam ca la nişte potenţiale arme terapeutice ne sunt la îndemână acum şi le putem folosi şi noi la pacienţii noştri”, a mărturisit conf. univ. dr. Andra Bălănescu.

Congresul a fost precedat de un curs dedicat artritei precoce, la care au participat și numeroși invitați străini, printre care amintim un nume mare al reumatologiei internaționale, și anume prof. dr. Tore Kvien, fost preşedinte al Societăţii Europene de Reumatologie.

Printre noutățile manifestării din acest an s-a numărat și o sesiune dedicată ecografiei musculoscheletale, o metodă de investigație non-invazivă care începe să atragă din ce în ce mai mulți reumatologi români.

Prof. univ. dr. Ruxandra Ionescu, președintele Societății Române de Reumatologie și secretar general Liga Europeană contra Reumatismului (EULAR)

Noi folosim aceste terapii biologice, scumpe, tocmai pentru a preveni apariția modificărilor structurale, intervenind asupra procesului inflamator, oprind în acest fel apariția modificărilor ireversibile. Și la nivelul reumatologiei europene lucrurile au devenit clare mai târziu, în 2009. De aceea, ghidurile de tratament biologic s-au schimbat în ultimii cinci ani de două ori la nivel european, iar spondilartrita axială a devenit o indicație a acestor terapii. Termenul actual de spondilartrită axială va trebui inclus în viitor în nomenclatorul Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Conf. univ. dr. Cătălin Codreanu, managerul Centrului de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoia” și președintele Ligii Române contra Reumatismului

Dacă dorim să influențăm boala pe termen lung, trebuie să ne concentrăm eforturile de diagnostic și tratament în stadiile timpurii ale bolii, inclusiv la bolnavii tineri, pentru a opri evoluţia bolii, pentru ca aceștia să rămână activi atât social, cât și profesional

Conf. univ. dr. Andra Bălănescu, medic primar medicină internă şi reumatologie la Spitalul Clinic „Sf.Maria” din București

Acesta este unul dintre dezideratele reumatologiei moderne. Când vom reuşi să știm acest lucru, să ştim de la începutul tratamentului la ce medicament va răspunde fiecare pacient în parte, atunci sigur acesta va fi un progres enorm. Unele medicamente au un efect ceva mai rapid, altele vin din urmă cu un efect similar, dar ceva mai târziu, şi există diferenţe individuale… trebuie să recunoaştem acest lucru. Nu toţi pacienţii răspund la fel, la acelaşi medicament

Potrivit specialiștilor în reumatologie, pacienții cu spondilită anchilozantă ar trebui să beneficieze de terapiile biologice cât mai precoce, înainte de instalarea leziunilor.

Deși există diferențe mari între medicamentele biologice, în ceea ce privește modul de administrare sau schema terapeutică nu sunt diferențe majore în privința eficacităţii.

Există date care spun în felul următor: chiar pentru medicamentele foarte scumpe câştigul economic, financiar, al societăţii este în final mult mai mare decât costul medicamentului, dacă bolnavul este păstrat într-o activitate profesională utilă.

Conf. univ. dr. Cătălin Codreanu

Ne place sau nu, biosimilarele reprezintă viitorul. Ne putem ascunde după degete cât vrem, dar biosimilarele vin tare din urmă

Conf. univ. dr. Andra Bălănescu

Ajuns la cea de-a XXII-a ediție, evenimentul de înaltă ținută științifică s-a desfăşurat într-un moment în care medicamente care stăteau de ani buni pe lista de rambursare completă au fost, în sfârşit, aprobate.

Beatrice Cioba, Mirabela Viașu

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: