Petru Constantin Luhan este vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret a PPE şi membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională, Parlamentul European. A fost desemnat eurodeputatul anului la categoria sănătate a MEP Awards 2013, pentru acţiunile sale întreprinse în domeniul sănătăţii. Revista Politici de Sănătate prezintă două dintre cele mai importante iniţiative ale sale, la Bruxelles: problema siguranţei pacienţilor şi demersurile la nivel european în acest sens, precum şi riscurile consumului de băuturi carbogazoase.
Siguranța pacienților, sub semnul întrebării
Siguranța pacienților este vitală pentru menținerea și dezvoltarea sistemului medical. Fără asigurarea unei îngrijiri corespunzătoare fiecărui pacient, pericolele asociate răspândirii și agravării bolilor depistate vor crește semnificativ. O mare parte a pacienților Uniunii Europene (8-12%) sunt victimele unor diagnostice și tratamente aplicate greșit. În rândul vârstnicilor, numărul cazurilor de ineficiență terapeutică crește din cauza nerespectării modului corect de administrare a tratamentelor. Un prim pas în rezolvarea acestei probleme ar putea fi corelarea informațiilor pe care le dețin pacienții cu cele aflate în posesia personalului medical. Astfel, s-ar elimina din start foarte multe necunoscute, iar personalului medical i-ar fi mult mai ușor să aplice un tratament corespunător stării de sănătate a pacientului.
Costurile instituțiilor medicale ar putea fi reduse cu până la 15%, printr-o asistență medicală atentă. Un studiu realizat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), în luna iulie a acestui an, estimează că 19,5% din pacienții de la terapie intensivă suferă de cel puțin o infecție asociată asistenței medicale (IAAM.) Aceasta mai este cunoscută și sub denumirea de „infecție spitalicească” și este acea boală pe care pacientul o contractează pe durata primirii îngrijirilor medicale şi/sau a internării într-o instituţie care acordă astfel de îngrijiri (spital, policlinică, instituţie pentru îngrijiri de lungă durată etc.). Deși România a fost reprezentată la studiu de doar 10 spitale (din cele 1.000 de participante din 30 de țări), concluzia nu a fost deloc favorabilă.
Parlamentul European a votat în favoarea raportului Rossi (A7-0320/2013) privind siguranța pacienților, inclusiv profilaxia și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, prin care se recomandă statelor membre ale Uniunii să-și intensifice cooperarea cu ECDC în ceea ce privește prevenirea și combaterea IAAM. Fără un sistem de supraveghere unitar și sistematic, pericolul și costul IAAM asupra vieților pacienților, precum și spitalelor va fi în continuă creștere.
Astfel, recomandarea instituțiilor europene de a promova o educație medicală în rândul pacienților este bine-venită, asigurându-le acestora o protecție chiar și împotriva unor sfaturi contraindicate din partea personalului medical. Ea nu este însă suficientă! Lupta împotriva IAAM va fi câștigată doar prin combinarea unui sistem de informare comun pentru pacienții și asistenții medicali și menținerea unei evaluări stricte a procedurilor sanitare.
Sucurile carbogazoase, otravă dulce la doză
Fiecare dintre noi a consumat, cel puțin o dată în viață, o băutură carbogazoasă. Cu siguranță, le‑am permis și copiilor sau nepoților noștri să facă același lucru. Nu știu, însă, câți dintre noi au analizat riscurile pe care îl presupune consumul repetat al acestor sucuri. Și mă refer aici nu atât la noi, ca adulți, cât în special la pericolele care planează asupra sănătății copiilor noștri. Pentru că, dacă adulţii sunt mai rezistenţi, copiii sunt victime aproape sigure ale acestor sucuri carbogazoase.
În tot mai multe studii se trage un semnal de alarmă asupra riscurilor care derivă din introducerea în alimentația copilului a băuturilor acidulate. Spre exemplu, un studiu, intitulat Northern Manhattan Study (NOMAS), denotă că sucurile carbogazoase dietetice cresc riscul unui accident vascular cu până la 61%.
Nu de puține ori, noi singuri am avut de-a face cu efectul imediat al băuturilor carbogazoase: insomnia. Și asta pentru că unele sucuri carbogazoase mai conțin și cofeină, pe lângă alte ingrediente care nu sunt tocmai indicate. Consumul băuturilor carbogazoase poate cauza dureri de stomac, poftă de mâncare excesivă şi chiar apariţia sindromului ADHD – deficit de atenţie.
Îngrijorat de atenționările specialiștilor și de primejdia unei dependențe necontrolate și apariția unor posibile boli cronice, am cerut Parlamentului European și Comisiei Europene să interzică comercializarea sucurilor carbogazoase în şcoli sau în apropierea locurilor de joacă pentru copii. Totodată, am susținut că o analiză a ingredientelor nocive din conținutul produselor carbogazoase este necesară pentru a depista substanțele care ar trebui interzise în procesul de producție.
Demersul meu a pornit de la o realitate cotidiană de necontestat: produsele carbogazoase pot fi găsite în cantinele școlilor, în parcurile de copii și sunt folosite pentru a ne astâmpăra setea.
Or, prevenirea acestui fenomen la nivel european ne poate ajuta, pe noi toți, să avem o societate sănătoasă!
Pentru articolul integral vă invităm să citiți ediția tipărită din luna noiembrie a revistei Politici de Sănătate!