Politici de Sanatate

Serviciile de recuperare cardiacă, prea puțin dezvoltate în România

20 ianuarie
17:09 2015
Serviciile de recuperare cardiacă, prea puțin dezvoltate în România

Recuperarea bolnavilor cardiovasculari cuprinde toate activitățile necesare pentru ca inima să funcționeze la capacitatea sa maximă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, serviciile de recuperare cardiacă ajută orice persoană care a fost supusă unei intervenții chirurgicale să-și recapete condiția fizică și mental, pentru a fi integrată cât mai repede în societate.

Deși serviciile de recuperare cardiac au fost introduce în sistemul sanitary românesc la începutul anilor ’70, în special pentru pacienții cu cardiopatie ischemică, ele nu există în toate clinicile de chirurgie cardiovasculară sau de recuperare medicală, așa cum ar trebui să fie.

“Recuperarea cardiologică este unul dintre conceptele care încă nu a ajuns la noi. Un pacient care este operat bine nu trebuie abandonat după ce a fost externat. El trebuie să facă recuperare cardiologică, pe lângă fizioterapie și chinetoterapie. Recuperarea cardiologică a unui pacient operat sau stentat este una specifică și presupune o urmărire aparte față de celelalte tipuri de recuperare. Din păcate, în România nu prea se face. Din câte știu eu, serviciile de recuperare cardiologică sunt disponibile la noi în secție, la Centrul de recuperare cardiovasculară Corbeanca și la Institutul Inimii Nicolae Stăncioiu din Cluj-Napoca”, a declarat dr. Theodor Cebotaru (foto), șeful secției Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Spitalului Monza din București.

Potrivit medicului chirurg, inima odată reparată trebuie adusă la capacitatea maximă cu ajutorul serviciilor de recuperare cardiovasculară. Aceste servicii sunt extrem de importante pentru buna evoluție a pacienților operați pe cord și se fac peste tot în lume.

“Să vă dau un exemplu, în Italia în 1997, când am ajuns eu acolo, pacientul stătea în clinica de chirurgie cardiacă patru zile, după care era trimis într-o clinică de recuperare, care avea și recuperare cardiacă și stătea acolo timp de două săptămâni”, a explicat dr. Theodor Cebotaru.

Anual, în România sunt realizate aproximativ 3.000 de intervenții de chirurgie cardiovasculară, un număr extrem de mic comparativ cu numărul procedurilor realizate în Europa. Care sunt aspectele care influențează numărul intervențiilor și de câte clinici de chirurgie cardiovasculară ar avea nevoie țara noastră pentru a ține pasul cu Europa, puteți afla într-un interviu cu reputatul chirurg cardiovascular, dr. Theodor Cebotaru, publicat în următorul număr al revistei Politici de sănătate.

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: