Potrivit Raportului global privind hepatitele 2024, numărul de vieți pierdute din cauza hepatitelor virale este în creștere. Boala este a doua cauză infecțioasă de deces la nivel mondial - cu 1,3 milioane de decese pe an, la fel ca tuberculoza, una dintre principalele cauze de mortalitate infecțioasă.

Raportul, publicat cu ocazia Summitului mondial privind hepatita, subliniază faptul că, în ciuda unor instrumente mai bune de diagnosticare și tratament și a scăderii prețurilor produselor, ratele de acoperire a testării și a tratamentului au stagnat. Cu toate acestea, atingerea obiectivului OMS de eliminare până în 2030 ar trebui să fie încă realizabilă, dacă se iau măsuri rapide în prezent.

Noi date din 187 de țări arată că numărul estimat de decese cauzate de hepatita virală a crescut de la 1,1 milioane în 2019 la 1,3 milioane în 2022. Dintre acestea, 83% au fost cauzate de hepatita B, iar 17% de hepatita C. În fiecare zi, 3500 de persoane mor la nivel global din cauza infecțiilor cu hepatita B și C.
Estimările actualizate ale OMS indică faptul că, în 2022, 254 de milioane de persoane trăiesc cu hepatita B și 50 de milioane cu hepatita C. Jumătate din povara infecțiilor cronice cu hepatita B și C se înregistrează în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 54 de ani, iar 12% în rândul copiilor cu vârste sub 18 ani. Bărbații reprezintă 58% din totalul cazurilor.
Noile estimări privind incidența indică o ușoară scădere față de 2019, dar incidența generală a hepatitelor virale rămâne ridicată. În 2022, s-au înregistrat 2,2 milioane de noi infecții, în scădere față de 2,5 milioane în 2019. Acestea includ 1,2 milioane de noi infecții cu hepatita B și aproape 1 milion de noi infecții cu hepatita C. Mai mult de 6.000 de persoane se infectează cu hepatită virală în fiecare zi.

Aceste estimări revizuite sunt derivate din date îmbunătățite din anchetele naționale de prevalență. Acestea indică, de asemenea, că măsurile de prevenire, cum ar fi imunizarea și injecțiile în condiții de siguranță, împreună cu extinderea tratamentului hepatitei C, au contribuit la reducerea incidenței.

Progrese și lacune la nivel mondial în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul
În toate regiunile, la sfârșitul anului 2022, doar 13 % dintre persoanele care trăiesc cu infecție cronică cu hepatita B au fost diagnosticate și aproximativ 3 % (7 milioane) au primit terapie antivirală. În ceea ce privește hepatita C, 36% fuseseră diagnosticate și 20% (12,5 milioane) primiseră tratament curativ.

Aceste rezultate se situează cu mult sub obiectivele globale de a trata 80% dintre persoanele care trăiesc cu hepatita cronică B și hepatita C până în 2030. Cu toate acestea, ele indică o îmbunătățire ușoară, dar constantă, a acoperirii diagnosticului și a tratamentului de la ultimele estimări raportate în 2019. Mai exact, diagnosticarea hepatitei B a crescut de la 10 % la 13 % și tratamentul de la 2 % la 3 %, iar diagnosticarea hepatitei C de la 21 % la 36 % și tratamentul de la 13 % la 20 %.

Povara hepatitei virale variază la nivel regional. Regiunea africană a OMS suportă 63% din noile infecții cu hepatita B, însă, în ciuda acestei poveri, doar 18% dintre nou-născuții din regiune primesc vaccinarea la naștere împotriva hepatitei B. În Regiunea Pacificului de Vest, care înregistrează 47% din decesele cauzate de hepatita B, acoperirea tratamentului este de 23% în rândul persoanelor diagnosticate, ceea ce este mult prea puțin pentru a reduce mortalitatea.

Disparități în ceea ce privește prețurile și furnizarea de servicii
În ciuda disponibilității medicamentelor generice accesibile pentru hepatita virală, multe țări nu reușesc să le achiziționeze la aceste prețuri mai mici.

Disparitățile de preț persistă atât între regiunile OMS, cât și în cadrul acestora, multe țări plătind prețuri mai mari decât cele de referință la nivel mondial, chiar și pentru medicamentele care nu mai sunt brevetate sau atunci când sunt incluse în acorduri de acordare voluntară a licențelor. De exemplu, deși tenofovirul pentru tratamentul hepatitei B nu mai este brevetat și este disponibil la un preț de referință la nivel mondial de 2,4 USD pe lună, numai 7 din cele 26 de țări raportoare au plătit prețuri egale sau mai mici decât prețul de referință.

În mod similar, o cură de 12 săptămâni de sofosbuvir/daclatasvir pangenotipic pentru tratarea hepatitei C este disponibilă la un preț de referință la nivel mondial de 60 USD, însă numai 4 din cele 24 de țări raportoare au plătit prețuri egale sau inferioare acestui preț de referință. Furnizarea de servicii rămâne centralizată și verticală, iar multe populații afectate se confruntă încă cu cheltuieli din buzunar pentru serviciile legate de hepatita virală. Doar 60% dintre țările raportoare oferă servicii de testare și tratament pentru hepatita virală în mod gratuit, fie în totalitate, fie parțial, în sectorul public. Protecția financiară este mai scăzută în regiunea africană, unde doar aproximativ o treime din țările raportoare oferă aceste servicii în mod gratuit.

Recomandări pentru accelerarea eliminării hepatitei
Raportul prezintă o serie de acțiuni pentru a promova o abordare de sănătate publică a hepatitei virale, menită să accelereze progresele în vederea eliminării epidemiei până în 2030. Acestea includ:

• extinderea accesului la testare și diagnosticare;
• trecerea de la politici la punerea în aplicare pentru un tratament echitabil;
• consolidarea eforturilor de prevenire în asistența medicală primară;
• simplificarea furnizării de servicii, optimizarea reglementării și a aprovizionării cu produse;
• dezvoltarea de cazuri de investiții în țările prioritare;
• mobilizarea de finanțări inovatoare;
• utilizarea unor date îmbunătățite pentru acțiune;
• implicarea comunităților afectate și a societății civile și promovarea cercetării pentru îmbunătățirea diagnosticării și a potențialelor tratamente pentru hepatita B.

Finanțarea rămâne o provocare
Finanțarea hepatitei virale, atât la nivel mondial, cât și în cadrul bugetelor naționale dedicate sănătății, nu este suficientă pentru a satisface nevoile. Acest lucru este cauzat de o combinație de factori, inclusiv de o conștientizare limitată a intervențiilor și instrumentelor care permit reducerea costurilor, precum și de priorități concurente în cadrul agendei globale de sănătate. Acest raport încearcă să facă lumină asupra strategiilor prin care țările pot aborda aceste inechități și pot avea acces la instrumente la cele mai accesibile prețuri disponibile.

sursa