Sănătatea trebuie abordată personalizat, în funcție de gen și de particularitățile afecțiunilor, iar sănătatea femeii trebuie să reprezinte o preocupare a oricărui sistem de sănătate, pentru că dincolo de bolile comune cu cele ale bărbaților, femeile sunt afectate și de probleme specifice legate de sănătatea reproducerii, a mamei și a copilului. Acesta e mesajul argumentat de experții în domeniul sănătății și agreat și susținut de reprezentanții autorităților în cadrul celei de-a treia ediții a Conferinței Sănătatea Femeii – „Practici bazate pe dovezi”.
Evenimentul organizat de Revista Politici de Sănătate, sub auspiciile Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României, Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, și-a propus să îmbunătățească managementul sănătății femeii din România prin promovarea adoptării unei abordări personalizate în funcție de gen a diferitelor afecțiuni.
„Vorbim despre sănătatea femeii, pentru că o sănătate bună a femeii înseamnă sănătatea familiei, a copiilor, a societății. Suntem aici să creăm din punct de vedere legislativ un culoar favorabil pentru sprijinirea femeii și ocrotirea sănătății sale”, a declarat dr. Ion Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României.
Consilierul de stat în Departamentul de sănătate publică al Administrației prezidențiale, conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, a prezentat argumente solide privind nevoia implementării unui set de măsuri care să stabilească priorități pentru sănătatea femeii. Este vorba despre statisticile care plasează România pe primele locuri în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește incidența sau mortalitatea prin cancerul mamar și cancerul de col uterin.
La rândul său, ministrul Sănătății, conf. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu a atras atenția asupra faptului că cercetarea neglijează nevoile de sănătate specifice femeilor, cu excepția aparatului reproducător: „A privi sănătatea femeilor exclusiv în funcție de diferențele de gen este o abordare îngustă, influențată numai de factori biologici și ignoră rolul factorilor mai largi, influențați de determinanți sociali și comunitari”.
Programele de sănătate dedicate femeii
Atât la nivelul ministerului, cât și al CNAS se derulează programe de sănătate dedicate femeilor. Unul dintre programele curative de la nivelul CNAS dedicate exclusiv femeilor este subprogramul de reconstrucție mamară prin endoprotezare după afecțiunile oncologice. Dacă în 2014 au beneficiat de acest subprogram 124 de paciente, anul trecut numărul lor aproape că s-a dublat, ajungând la 219 paciente. „În 2016, a fost prevăzut în bugetul aferent o sumă de 1.234.000 de lei, astfel încât să asigurăm o acoperire cât mai largă”, a declarat dr. Mihaela Ion, medicul-șef al CNAS.
Referitor la Programul național de screening pentru cancerul de col uterin, finanțat de Ministerul Sănătății, de la demararea acestuia în 2012 și până la sfârșitul anului 2015 au fost testate aproximativ 630.000 de femei din întreaga țară, rata de acoperire fiind de aproximativ 10% din populație. „Este un procent departe de a fi satisfăcător, este un procent care trebuie mărit neapărat pentru creșterea cost-eficienței programului”, a explicat dr. Carmen Ungurean, coordonatorul programului.
Recomandări pentru optimizarea sistemului de sănătate și pentru îmbunătățirea sănătății femeii
Dialogul despre sănătatea femeii reprezintă un pas important spre soluționarea problemelor din sistemul de sănătate din România, consideră Dean Thompson, Charge d’Affaires a.i., Ambasada SUA. În opinia sa, îmbunătățirea sistemului public de sănătate începe cu aplicarea inteligentă de noi politici și legi, iar utilizarea eficientă a datelor poate ajuta guvernele să ia decizii fundamentate care să sporească eficiența și să genereze rezultate mai bune pentru pacienți. „Pentru a obține rezultate mai bune în România, îndemn guvernul să folosească datele în cel mai eficient mod posibil și să încurajeze publicul să joace un rol mai pronunțat în procesul decizional”, a declarat Dean Thompson.
La rândul său, șeful intermiar al Biroului OMS România, dr. Andreea Casandra Butu, a precizat că guvernele trebuie să ofere o conducere puternică pentru a se asigura că femeile și bărbații din regiune își ating deplin și egal potențialul de sănătate: „Investiția în Sănătate este o opțiune politică, la fel și crearea egalității de gen. Inegalitățile creează nu doar consecințe în materie de Sănătate, ci și costuri sociale și economice”.
Invitatul special al ediției din acest an al Conferinței Sănătatea Femeii a fost dr. Astrid Buehren, expert în gender medicine, președinte al Asociației femeilor-medic din Germania, membru în boardul Societății de gender medicine și specialist în medicină psihosomatică și psihiatrie. A prezentat patru proiecte de cercetare care demonstrează diferite aspecte în gender medicine în Europa, a vorbit despre aspectele de gen în domeniul psihiatriei și comunicării medicale și a descris clar și concis ce înseamnă conceptul de gender medicine: „Bărbații pot fi asemănați cu merele, iar femeile, cu perele. Merele și perele sunt diferite în numeroase feluri. Gender medicine se axează pe aceste diferențe, dar și pe asemănările dintre mere și pere. […] Încercăm să oferim o abordare multidisciplinară”.
Sesiunile dedicate „Managementului bolilor cronice la femei” au inclus discuții punctuale asupra provocărilor și riscurilor diverselor afecțiuni asupra femeilor, conduse de experți renumiți, precum: conf. univ. dr. Andra Bălănescu, Clinica de Medicină Internă și Reumatologie, Spitalul Clinic „Sf. Maria”; prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor București; prof. univ. dr. Nicolae Suciu, președintele Societății Române de Obstetrică Ginecologie; prof. univ. dr. Ioan Mircea Coman, președintele Fundației Române a Inimii; dr. Al Jashi Gladys Cristina, director medical la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”; șef lucr. dr. Cristian Bordea, UMF „Carol Davila”; șef lucrări dr. Laurențiu Simion, șef secție Chirurgie 1, IOB; dr. Ioana Mîndruță, coordonatorul Subprogramului Național de Epilepsie Farmacorezistentă SUUB; dr. Ion Nicolescu, șef secție Chirurgie maxilo-facială, Spitalul „Sf. Maria”; psih. Maria Moglan, vicepreședintele Societății Române Alzheimer. Au fost prezentate şi o serie de suplimente nutritive pentru sănătatea femeii (Doppelherz) sau pentru frumuseţea femeii peste 40 de ani (Plantur39), iar reprezentanţii Medist au discutat despre diagnosticarea cancerului la sân.
Cele trei sesiuni ale Conferinţei Sănătatea Femeii au fost moderate de Măriuca Ivan, director general Fundaţia Crucea Alb-Galbenă, dr. Călin Boeru, medic primar obstetrică-ginecologie, Izabela Pănescu, realizator şi producător emisiunea „Tinereţe fără bătrâneţe”- Digi 24, Diana Brâncuș, Senior Jurnalist, coordonator secția Social, Știrile TVR, şi Rozalina Lăpădatu, preşedinte al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.
Mirabela Viașu
