Interviu cu ec. Mirela Grosu, manager Institutul Oncologic Regional (IRO) Iași

Planul european de combatere a cancerului oferă sprijin statelor membre pentru ca 90% din populația UE care se califică pentru screening în cancerul de sân, de col uterin și colorectal să beneficieze de aceste servicii până în 2025. Cum este pregătită infrastructura românească să răspundă acestei provocări, ne explică ec. Mirela Grosu.

Credeți că 2025 este un termen fezabil pentru România?

Acest obiectiv este extrem de ambițios și, în contextul actual din România, dificil de realizat. Deși țara noastră a început să facă progrese în această direcție, ne confruntăm cu provocări considerabile legate de infrastructura medicală, accesibilitatea serviciilor și conștientizarea importanței prevenției. În România, programele de screening sunt încă limitate și funcționează neuniform. De exemplu, programul de screening pentru cancerul de col uterin este organizat, însă participarea rămâne scăzută, iar programele pentru cancerul de sân și colorectal se află în stadii incipiente, implementate în principal în zonele urbane. Accesul la screening în mediul rural este foarte redus, din cauza lipsei unităților medicale dotate corespunzător și a resurselor umane specializate. Aproximativ 45% din populația României trăiește în mediul rural, unde accesul la astfel de servicii este limitat, iar echipamentele necesare pentru screening sunt insuficiente.

În plus, gradul de conștientizare a populației cu privire la importanța prevenției este scăzut, iar participarea la screening este afectată de o neîncredere în sistemul medical. O astfel de transformare necesită nu doar investiții semnificative în infrastructură și personal, dar și o campanie susținută de informare publică pentru a educa populația asupra beneficiilor depistării precoce a cancerului.

Deși termenul 2025 este dificil de atins pentru România, Planul european de combatere a cancerului oferă un sprijin esențial. Prin extinderea programelor de screening, dotarea spitalelor și clinicilor cu echipamente moderne și crearea de rețele de screening inclusiv în zonele rurale, România poate face pași importanți. În același timp, cu eforturi susținute și investiții în educație, informare și motivare a populației, sperăm să creștem rata de participare la aceste programe de prevenție. Deși nu e realist să credem că România va atinge pragul de 90% până în 2025, putem avea un impact semnificativ în reducerea incidenței cancerului și creșterea șanselor de supraviețuire pentru mulți pacienți.

O măsură importantă care ar putea crește adresabilitatea la programele de screening în România ar fi modificarea normelor Contractului-cadru pentru a permite accesul direct al pacienților la centrele de screening, fără bilet de trimitere de la medicul de familie. Eliminarea acestei etape ar simplifica accesul la prevenție, reducând timpii de așteptare și facilitând participarea, mai ales în cazul persoanelor din mediul rural sau cu un program de lucru aglomerat, prin accesarea cabinetelor medicale mobile.

Cum poate fi amplificată conștientizarea importanței prevenției și a controalelor regulate pentru depistarea unei afecțiuni oncologice în stadiu incipient?

Aceste acțiuni necesită o abordare multidimensională, cu accent pe educația populației, accesul facil la informații și colaborarea între instituțiile publice, mass-media și organizațiile de sănătate. Educația continuă și accesibilă pentru publicul larg este esențială. Organizarea de campanii publice de informare, axate pe riscurile cancerului și beneficiile depistării timpurii, ar trebui să fie o prioritate națională. Aceste campanii trebuie adaptate diferitelor segmente de populație, în special celor din zonele rurale, unde accesul la informații este mai limitat. Conținutul acestor campanii ar trebui să includă mărturii de la pacienți care au beneficiat de depistarea precoce, statistici clare despre succesul tratamentului în fazele incipiente și explicații accesibile despre importanța screeningului pentru tipurile de cancer frecvente.

Școlile și locurile de muncă pot juca, de asemenea, un rol major în creșterea conștientizării. Împlicarea cadrelor didactice și a liderilor de organizații în campanii educative poate ajuta la dezvoltarea unei culturi a prevenției încă din copilărie și până la vârsta adultă. Programele de educație pentru sănătate în școli ar putea include informații despre riscurile cancerului și importanța stilului de viață sănătos, alături de promovarea controalelor preventive regulate, ca obicei normal.

Accesul la informații corecte și relevante este esențial. Utilizarea platformelor digitale și a social media pentru a disemina informații poate aduce un plus de accesibilitate. În plus, colaborarea cu rețele de influenceri, care pot transmite mesaje de prevenție într-un mod adaptat și atractiv, ar putea extinde semnificativ aria de acoperire a mesajelor educative.

O altă strategie esențială este îmbunătățirea accesibilității screeningului. Oamenii trebuie să știe că nu doar sunt sfătuiți să se testeze, ci au și acces concret la aceste servicii. Facilitarea accesului la screening, prin caravane mobile în mediul rural și programe de screening la locul de muncă, poate încuraja participarea celor care altfel ar evita controlul medical din cauza lipsei de timp sau a resurselor.

În final, autoritățile trebuie să susțină aceste inițiative prin politici publice clare și prin alocarea de fonduri care să permită derularea campaniilor pe termen lung. Colaborarea dintre instituțiile publice de sănătate și organizațiile neguvernamentale ar putea fi o altă cale de a crea rețele durabile de suport pentru pacienți, orientate pe prevenție și educație.

Este suficientă capacitatea IRO pentru managementul persoanelor cu suspiciuni de afecțiuni oncologice sau cu boli diagnosticate?

IRO Iași a anticipat schimbările aduse de extinderea accesului la servicii de diagnosticare pentru persoanele neasigurate și s-a pregătit să răspundă cererii crescute prin dezvoltarea capacităților sale operaționale. Încă din anul 2017, Institutul Regional de Oncologie Iași a fundamentat necesitatea construirii unui imobil nou, dedicat activității  medicale de screening în depistarea bolilor oncologice. Proiectul „CENTRUL DE SCREENING ȘI DIAGNOSTIC ÎN BOLILE ONCOLOGICE” a vizat realizarea unei construcții cu 6 niveluri funcționale (S+P+4E), care adăpostește 24 cabinete de consultații în ambulatoriu, 6 laboratoare de endoscopie digestivă, laboratoare de investigații paraclinice (radiologie și imagistică medicală, analize de laborator) cu dotări de ultimă generație. Serviciile medicale acordate în „Centrul de screening și diagnostic în bolile oncologice” se adresează populației fără simptomatologie, în vederea diagnosticării precoce a unor tumori.

De la 1 iulie 2024, potrivit Contractului-cadru, și persoanele neasigurate beneficiază de servicii medicale pentru diagnosticarea afecțiunilor oncologice. Cum a schimbat acest lucru activitatea IRO?

Această modificare a Contractului-cadru a permis IRO să răspundă nevoilor unei categorii de pacienți care anterior aveau acces limitat la diagnostic și tratament oncologic, îmbunătățind șansele de depistare precoce a cancerului pentru toată populația. În practică, acest lucru a crescut numărul de pacienți evaluați și a necesitat o organizare mai eficientă, atât pentru consultații, cât și pentru investigațiile specifice, inclusiv monitorizarea și coordonarea eficientă a pacienților cu risc oncologic crescut. Existența Centrului de Screening a creat condiții propice și a atenuat schimbările care puteau interveni. Din păcate, suntem deja în trimestrul IV al anului 2024 și aceste modificări nu au beneficiat de atenția la care ne așteptam din partea populației. Chiar dacă au fost introduse servicii noi pentru asigurați, dar și peste 120 de servicii pentru depistarea diverselor tipuri de cancer pentru persoanele neasigurate, solicitările sunt foarte puține.

Serviciile nou introduse în Contractul-cadru pot fi contractate nu doar de către institutele de specialitate, ci de toți furnizorii de servicii medicale acreditați care se află în contract cu Casa de Asigurări județeană și care pot realiza consultații și investigații paraclinice (de laborator și imagistică) strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic. Aceste servicii medicale  necesare în vederea diagnosticării afecţiunii oncologice pot fi recomandate de către medicii de familie şi de către medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice, pentru persoanele asigurate sau care nu pot face dovada calităţii de asigurat. 7

Adresabilitatea institutului

Valentina Grigore