Screeningul pentru cancer pulmonar reprezintă una dintre cele mai importante direcții de dezvoltare ale medicinei preventive din România, în contextul în care această afecțiune continuă să fie una dintre principalele cauze de mortalitate oncologică.

Prof. dr. Dan-Ionuț Gheonea, rector Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, a vorbit în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor proiectului „Oltenia respiră mai bine” organizat de Hubul de Inovație în Sănătate, despre rezultatele programelor de screening coordonate în ultimii ani de instituția de învățământ și despre necesitatea extinderii investigațiilor dedicate depistării precoce a cancerului pulmonar. „Ne-am dorit foarte mult să dezvoltăm această zonă de screening pentru cancer pulmonar, pentru că vorbim despre unul dintre cele mai agresive și frecvente tipuri de cancer din România. Din păcate, de foarte multe ori, boala este descoperită târziu, atunci când posibilitățile de tratament sunt limitate”, a declarat prof. dr. Dan-Ionuț Gheonea.

Cancerul bronhopulmonar reprezintă 11% din totalul cazurilor de cancer diagnosticate anual în România. În fiecare an, aproximativ 12.000 de cazuri noi sunt diagnosticate în România, iar această boală cauzează peste 10.000 de decese anual – adică 27 de vieți pierdute în fiecare zi. Cancerul bronhopulmonar se menține drept primă cauză de deces prin cancer, cu o rată a mortalității de peste 18% din totalul deceselor pacienților oncologici (OMS Globocan). Aceste cifre subliniază importanța unor măsuri sporite de prevenire, screening și diagnosticare precoce.

În acest context, proiectul „Oltenia respiră mai bine” își propune să aducă în prim plan necesitatea unor eforturi crescute pentru diagnosticarea precoce a cancerului bronhopulmonar și necesitatea completării politicilor de sănătate și a procedurilor actuale, în beneficiul pacienților. În plus, proiectul are ca obiectiv creșterea nivelului de informare al populațiilor la risc despre importanța menținerii sănătății plămânilor și a depistării precoce a afecțiunilor cronice pulmonare. Inițiativa urmează recomandările Planului Național de Control al Cancerului,  direcțiile promovate de Comisia Europeană pentru statele membre, prin European Commission Initiative on Lung Cancer (EC-LuC), precum și Rezoluția OMS 2025 privind Sănătatea Plamânilor, care prevăd elaborarea de acțiuni și politici de sănătate bazate pe dovezi pentru prevenirea, screening-ul și diagnosticarea cancerului pulmonar.

Conf. univ. dr. farmacist Carmen Oancea, coordonator al Departamentului de Proiecte Comunitare din cadrul UMF Craiova, a afirmat că proiectul pilot de screening pentru cancer pulmonar desfășurat în colaborare cu Complexul Energetic Oltenia poate deveni un model replicabil la nivel național, mai ales în regiunile industriale cu populație expusă factorilor de risc.

Programul de screening pulmonar organizat de UMF Craiova a inclus investigații imagistice moderne de tip Low-Dose CT, realizate în cadrul Centrului de Imagistică al universității. Pentru a facilita accesul participanților la investigații, echipa proiectului a asigurat inclusiv servicii de call-center și transport.

„Am avut rezultate foarte bune. Aproximativ 20% dintre persoanele evaluate au ajuns efectiv la Centrul de Imagistică al UMF Craiova pentru investigațiile Low-Dose CT. Acest procent este unul ridicat comparativ cu multe alte programe de screening, iar succesul s-a datorat sprijinului logistic oferit participanților. Acest proiect ne-a ajutat să înțelegem cât de importantă este schimbarea tipului de investigație utilizată în medicina muncii. Radiografia pulmonară poate fi înlocuită cu Low-Dose CT, o metodă mult mai eficientă în identificarea precoce a nodulilor pulmonari și, implicit, în depistarea timpurie a cancerului bronhopulmonar”, a precizat Carmen Oancea.

Datele colectate în cadrul proiectului au arătat că aproximativ 40% dintre persoanele chestionate erau fumătoare, fumatul fiind principalul factor de risc identificat. Pe lângă acesta, au fost luați în calcul și alți factori asociați, precum poluarea industrială și expunerea îndelungată la noxe. Proiectul s-a adresat în special persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani, multe dintre acestea fiind expuse ani la rând factorilor nocivi existenți înainte de modernizarea instalațiilor industriale.

„În momentul de față, la nivel mondial, cancerul bronhopulmonar se află pe primul loc ca incidență și mortalitate oncologică, atât la bărbați, cât și la femei. Una dintre cele mai mari probleme rămâne diagnosticul tardiv, boala fiind de multe ori descoperită în stadii avansate, când opțiunile terapeutice curative sunt limitate.

„Cancerul bronhopulmonar este unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer tocmai pentru că, în majoritatea cazurilor, este asimptomatic în fazele incipiente. Pacienții ajung la spital când există deja metastaze, iar tumora devine inoperabilă”, a explicat prof. univ. dr. Constantin Streba, medic pneumolog.

Potrivit specialistului, profilul pacientului cu cancer bronhopulmonar s-a schimbat în ultimii ani. Dacă în trecut boala afecta predominant bărbații fumători, astăzi se observă o creștere importantă a incidenței în rândul femeilor și al persoanelor tinere. „Femeile fumează din ce în ce mai mult și de la vârste tot mai fragede. Vedem o tendință clară de egalizare între sexe și o scădere a vârstei la care apare cancerul bronhopulmonar”, a afirmă specialistul.

Pe lângă fumat, medicul a vorbit și despre impactul major al poluării asupra sănătății pulmonare. „Nu discutăm doar despre poluarea industrială sau traficul urban, ci și despre poluarea produsă în comunități defavorizate, unde oamenii folosesc pentru încălzire cauciucuri, materiale plastice sau textile sintetice. Aceste surse generează noxe extrem de toxice și cresc riscul de cancer bronhopulmonar”.

În ceea ce privește șansele de supraviețuire, diagnosticul precoce face diferența. „În stadiile incipiente, tratamentul chirurgical — de exemplu lobectomia — poate avea intenție curativă și oferă cele mai bune șanse de supraviețuire. În schimb, atunci când boala este descoperită tardiv și metastazele sunt deja prezente, pacientul intră direct în tratament oncologic, iar prognosticul se înrăutățește progresiv”, a mai spus prof. univ. Costin Streba.