Societățile medicale solicită alinierea unor ghiduri de bună practică pentru tratarea infecțiilor de sezon ale căilor respiratorii și implementarea unui program de măsuri. 40% dintre adulții români chestionați în cadrul unui studiu au luat antibiotice pentru o afecțiune de tract respirator precum durerea în gât, în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 episoade de răceală și gripă.
Educarea populației este esențială
Cu ocazia săptămânii dedicate conștientizării rezistenței la antimicrobiene (WORLD ANTIMICROBIAL AWARENESS WEEK), marcată anual în perioada 18-24 noiembrie, Societatea Română de Rinologie, Societatea Națională de Medicina Familiei și Colegiul Farmaciștilor din România, cu sprijinul Reckitt, au continuat campania de educare a populației cu privire la folosirea corectă a antibioticelor și cer implementarea unor ghiduri de bună practică pentru tratarea corectă a răcelilor comune și a durerilor în gât. Astfel, în cadrul unei dezbateri la care au participat principalii factori de decizie și opt societăți medicale, inițiatorii campaniei au pus în discuție următoarele propuneri pentru prevenirea și combaterea rezistenței la antimicrobiene:
- Implementarea unui program național de măsuri care să ducă la un control sporit în relația pacienților cu profesioniștii din domeniul sănătății, medici și farmaciști, pentru limitarea utilizării antibioticelor în automedicație și a eliberării acestora fără prescripție medicală.
- Educarea și consilierea corectă a pacienților pentru a înțelege riscurile utilizării antibioticelor când acestea nu sunt necesare.
- Alinierea principalelor societăți medicale implicate în gestionarea celor mai frecvente infecții respiratorii pentru aplicarea unui ghid terapeutic comun pentru tratamentul infecțiilor de căi respiratorii superioare (ICRS).
- Un program de instruire a personalului din farmacii.
90% din infecțiile de tract respirator se tratează cu simptomatice
„90% din infecțiile de tract respirator sunt virale, deși toată lumea crede că sunt bacteriene și că trebuie să le tratăm cu antibiotice. Avem o problemă de sănătate publică, de aceea este important să vedem cum sensibilizăm corpul medical să nu mai cedăm unor presiuni ale pacienților, să nu mai practicăm o medicină defensivă, mai ales când este vorba de copii bolnavi”, a declarat prof. dr. Codruț Sarafoleanu, secretar general, Societatea Română de Rinologie.
„Educarea profesioniștilor trebuie să fie dublată de educarea publicului și, nu în ultimul rând, de educarea celor care eliberează antibiotice în farmacii. Sigur că antibioticele se eliberează pe bază de prescripție. Există, să spunem, o mică portiță. Pot să eliberez fără prescripție, pentru 48 de ore, antibiotic într-o situație de urgență. Nu are cine să-ți dea prescripția. Sunt astfel de situații”, a atras atenția ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
„În ultimii 15 – 20 de ani, politica la nivelul UE a descurajat sau, cel puțin, nu a încurajat cercetarea în domeniul dezvoltării unor noi molecule din clasa antibioticelor. Acum, se vede acest lucru. Prin prisma noii strategii farmaceutice europene, care urmează să fie adoptată, se dorește, printre altele, să se încurajeze cercetarea în domeniul dezvoltării unor noi molecule de antibiotice. Lucrul acesta, însă, își va arăta efectele peste 15-20 de ani. Acesta este adevărul!”, a subliniat farm. dr. Răzvan Prisada, președinte Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
„Anul trecut, peste 4,2 milioane de persoane asigurate din România au avut rețetă compensată sau gratuită pentru tratament cu antibiotic în anul 2022. Asta înseamnă că 1 din 4 asigurați a beneficiat de tratament compensat sau gratuit cu antibiotic pentru care CNAS a decontat peste 208 milioane de euro (peste 10% din totalul cheltuielilor cu medicamente compensate și gratuite). Suplimentar, există și cele prescrise și administrate în spitale, dar și antibioticele pe rețetă simplă”, a evidențiat dr. Andrei Baciu, președinte Casa Națională Asigurări de Sănătate.
„Ar trebui identificate zonele sensibile, de unde vine această recomandare în exces. Este nevoie de educarea pacienților și este important să îi învățăm cum să se trateze corect. Pandemia a adus o practică haotică cu privire la consumul de antibiotice care se reflectă și în acest moment”, a declarat Daciana Toma, medic de familie, vicepreședinte SNMF.
Rețetele de antibiotice reprezintă 17% din rețetele care ajung în farmacii într-o perioadă de sezon rece, conform unui studiu realizat de Colegiul Farmaciștilor din România în 2022. Rețetele pentru infecții de tract respirator reprezentau aproximativ 50%, o bună parte din ele nu avea menționat diagnosticul, un lucru de nedorit”, a adăugat farm. Anca Crupariu, reprezentant Colegiul Farmaciștilor
din România.
Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistența antimicrobiană
În 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistența la antibiotice (din care 1,3 milioane de decese au fost atribuite direct acesteia)¹. Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistența antimicrobiană, aceasta fiind a treia cauză de deces la nivel mondial². Studiul Attitudes, perceptions and knowledge regarding Antibiotic use for Respiratory illness and antibiotic resistance in Romania: an observational, questionnaire-based study results, realizat cu sprijinul Parteneriatului Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) și publicat de Jurnalul Român de Rinologie în septembrie 2023, dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice în infecțiile de tract respirator. Studiul a constatat că 40% dintre adulții chestionați au luat antibiotice pentru o afecțiune de tract respirator precum durerea în gât, în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 episoade de răceală și gripă. Studiul, realizat pe 1.000 de persoane adulte din România, arată că în ultimele 6 luni cele mai întâlnite simptome cu care s-au confruntat respondenții au fost nasul înfundat, durerea în gât, strănutul și rinoreea. Mulți români încă folosesc antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât și nu au încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice.
Date-cheie din studiul citat anterior, respondenți 18–64 de ani³:
- 72% cred că sunt destul de bine informați despre modul în care antibioticele acționează asupra bolilor respiratorii;
- 52% consideră că antibioticele ucid virusurile; 47% cred că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât; 48% cred că antibioticele ameliorează durerea;
- 45% sunt de acord că ar trebui păstrate antibioticele rămase pentru data viitoare când familia se îmbolnăvește;
- 40% cred că antibioticele ar trebui să fie disponibile la cerere de la farmacie, iar 34% consideră că nu au suficiente cunoștințe pentru a trata bolile respiratorii fără antibiotice;
- 64% au obținut antibioticul de la un profesionist în domeniul sănătății.
de Bogdan Guță
Referințe:
1. www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02724-0/fulltext
2. www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02724-0/fulltext
3.Sarafoleanu, Codrut & Raluca, Enache. (2023). Attitudes, perceptions and knowledge regarding antibiotic use for respiratory illness and antibiotic resistance in Romania: an observational, questionnaire-based study results. Romanian Journal of Rhinology. 13. 144-157. 10.2478/rjr-2023-0023.
