Interviu cu conf. dr. Carmen Orban, consilier de stat, Cancelaria Prim- ministrului.
Actualul context bugetar impune găsirea unor soluții urgente, astfel încât să nu fie afectat accesul pacienților la îngrijiri medicale de calitate și la medicamente. „A venit un moment în care trebuie să ne uităm foarte clar unde există scurgerile de bani, unde există risipă sau cheltuieli incorecte și să luăm măsuri radicale, fie că ne place, fie că nu ne place”, afirmă conf. dr. Carmen Orban. Sănătatea trebuie să fie un domeniu prioritar la nivel național, completează specialistul.
Parteneriatele public-private (PPP) s-au dovedit de multe ori cheia succesului în numeroase proiecte. Totuși, acest instrument nu este folosit la adevăratul lui potențial. Cum pot fi încurajate parteneriatele public-private în sfera sănătății, de exemplu?
PPP sunt o soluție deoarece infrastructura în sistemul de sănătate este învechită, permițând creșterea calității serviciilor medicale oferite de sistemul public de sănătate și pentru care există lege, dar nu și norme de aplicare. În lipsa normelor de aplicare, PPP nu au fost implementate de către spitalele de stat, acestea găsind o altă formulă de parteneriat, cu ONG-urile, pentru a dota și renova unitățile sanitare, cu drept scop creșterea calității actului medical, beneficiar fiind pacientul. Vă voi da câteva exemple de astfel de spitale și de ce au reușit să facă în parteneriat cu ONG-urile și, cu siguranță, sunt mult mai multe:
- Spitalul Universitar de Urgență București: renovarea și redotarea bucătăriei, reconstrucția și amenajarea heliportului, renovarea și dotarea secției de transplant medular;
- Institutul Clinic Fundeni: renovarea și dotarea secțiilor de transplant medular copii și adulți, renovarea și dotarea secțiilor de pediatrie.
Vorbim aici despre sume foarte mari, care au reprezentat o gură de oxigen pentru spitalele de stat.
Aceste parteneriate se pot extinde și spre sfera actului educațional medical? Ce beneficii ar aduce studenților din universitățile de medicină și farmacie?
Categoric, avantajele ar fi numeroase, de aceea universitățile sunt într-un proces continuu de modernizare și sunt deschise către diverse parteneriate care aduc plusvaloare calității actului educațional și care deschid noi orizonturi și perspective atât studenților și rezidenților aflați în pregătire, cât și cadrelor universitare. Exemple pot fi multe, dar m-aș rezuma la câteva parteneriate ale facultăților din cadrul UMF „Carol Davila”. Pentru programul de studii de licență Tehnică Dentară, Facultatea de Moașe și Asistență Medicală (FMAM), UMF „Carol Davila” din București, parteneriatele public-private realizate între UMFCD și diverse laboratoare de tehnică dentară și/sau cabinete/clinici de stomatologie, ambele având caracter privat, s-au dovedit a fi extrem de importante, începând chiar cu anul 2017. Aceste parteneriate public-private pentru programul de studii de licență Tehnică Dentară au fost încurajate și asumate în premieră în anul 2017 de către prof. dr. Viorel Jinga, la acel moment, prorector al UMF „Carol Davila” din București.
Practic, datorită acestor parteneriate public-private, studenții programului de licență Tehnică Dentară au posibilitatea unei îmbunătățiri evidente a procesului didactic.
Astfel de parteneriate sunt întâlnite și în domeniul farmaceutic. Scopul acestor parteneriate este ca, din perioada studiilor, studenții să dobândească abilități necesare practicii profesiei de farmacist în domenii pentru care sunt pregătiți: farmacia de comunitate și de spital, laboratorul farmaceutic și de analize medicale, producători de medicamente, unde sunt implicați în producție, controlul formelor farmaceutice, asigurarea calității. Foarte importantă este pregătirea prin rezidențiat în cele patru specialități. O mare importanță o are specializarea spre Farmacie clinică, care pregătește farmaciști să activeze în secții clinice.
Sănătatea: cost sau investiție?
Finanțarea este o altă temă majoră invocată în contextul sănătății publice. În cazul acesta este dilema „sănătatea: cost sau investiție?”. Credeți că se poate identifica o modalitate de a găsi un echilibru între nevoia de sustenabilitate financiară și menținerea sistemului de sănătate publică de înaltă calitate?
Fără îndoială, sănătatea este o investiție atât pentru prezent, cât și pentru viitor. În ceea ce privește finanțarea sistemului de sănătate, vorbim despre numeroase mecanisme, instrumente și modalități de a permite resurselor să fie gestionate și alocate acolo unde este necesar. Dezideratul este evident, dezvoltarea unui sistem de sănătate publică de înaltă calitate, identificarea surselor de finanțare eligibile (interne și externe), accesarea acestora și materializarea lor la nivel național. Sustenabilitatea financiară presupune într-adevăr provocări pentru toate domeniile, însă un bun management și contribuția tuturor actorilor din domeniul sanitar pot determina dezvoltarea unui viitor sustenabil. Cred cu tărie că ne îndreptăm către un sistem de sănătate corect, un sistem de sănătate care să fie al nostru, al tuturor. Și atunci trebuie să vedem corect care sunt toate variantele de sursă de finanțare pentru a avea un sistem corect.
Fiecare pacient trebuie să aibă acces la un sistem de sănătate sigur și stabil.
În actualul context bugetar dificil, ce măsuri se pot lua pe termen scurt și pe termen mediu pentru a nu se îngrădi accesul pacienților la medicamente și la îngrijiri medicale?
Cu siguranță, preocuparea permanentă a Guvernului trebuie să fie găsirea unor resurse financiare și alocări bugetare corespunzătoare. Dar dacă ne uităm în istoric, vedem că alocările bugetare au fost într-o continuă creștere și, cu toate acestea, nevoile sunt din ce în ce mai mari și lipsurile și mai mari. Undeva există un dezechilibru și trebuie să punem punctul pe i. Și atunci cred că a venit un moment în care trebuie să ne uităm foarte clar unde există scurgerile de bani, unde există risipă sau cheltuieli incorecte, ca să nu spun cuvinte mai dure, și să luăm măsuri radicale, fie că ne place, fie că nu ne place.
Este greu pentru că, în momentul în care apelezi la măsuri de coerciție sau de control, există și persoane sau instituții care nu vor fi mulțumite de acele soluții, dar scopul este acela de a avea un sistem de sănătate solid, de a reduce cheltuielile inutile și de a găsi soluții pentru un act medical corect, și pentru accesul la sănătate al tuturor românilor.
O temă abordată de fiecare dată când se aduce în discuție sănătatea publică este prevenția. Este chiar o schimbare de paradigmă în ceea ce privește rolul sistemelor naționale de sănătate, în care accentul se pune acum pe prevenire, nu pe vindecare. Cui revine rolul principal în educarea publicului în spiritul acesta, al prevenirii?
Acest rol este al nostru, al tuturor, pentru că prevenția trebuie să plece de la educație și să înceapă din școli, din familie și să continue pe toate planurile societății. Presiunea nu este numai pe sistemul medical, presiunea și responsabilitatea sunt ale noastre, ale tuturor.
Doar dacă vorbim despre sănătate, aș menționa progresele deja făcute. În pachetul de servicii de bază acordat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în categoria investigațiilor paraclinice acordate în regim ambulatoriu ce fac parte din acest pachet, se regăsesc Ag HBs, Anti-HAV IgM, Anticorpi Anti HCV (anticorpi antihepatită virală C), Testare HIV la gravidă, toate, utilizate pentru identificarea persoanelor infectate cu virusul hepatitei B, respectiv cu virusul hepatitei C sau cu virusul imunodeficienței umane (HIV).
Programul de vaccinare anti HPV și-a extins limitele de vârstă și a fost ușurată modalitatea de acces la vaccinare de către populația eligibilă, prin medicul de familie.
În serviciile ce se pot acorda fără a fi necesar bilet de trimitere au fost incluse următoarele, de tip spitalizare de zi, și a fost introdus un serviciu nou: depistarea precoce a cancerului de sân, ce cuprinde consultație chirurgie generală/ obstetrică-ginecologie, efectuare mamografie digitală, senologie imagistică, puncție biopsie mamară ghidată ecografic, cu marcaj aplicat, examen histopatologic, teste imuno-histochimice, comunicare rezultat. Planurile de screening pentru cancer vor cuprinde planificarea extinderii regionale și naționale a programelor de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal, precum și planurile de dezvoltare și implementare a programelor-pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar și cancerul de prostată.
Metodologiile de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul bronhopulmonar și cancerul de prostată se vor elabora în conformitate cu Ghidurile europene de asigurare a calității programelor de screening pentru cancer și vor cuprinde, în mod obligatoriu, standarde de asigurare și control al calității serviciilor de screening.
În cadrul serviciilor de spitalizare de zi din pachetul de servicii de bază se regăsesc o serie de servicii care se adresează diagnosticării hepatitelor B și C, cum ar fi hepatită cronică virală B diagnostic, hepatită cronică virală B cu agent delta — diagnostic, hepatită cronică virală C — diagnostic. De asemenea, avem servicii dedicate femeilor însărcinate în cadrul cărora se realizează evaluarea pentru hepatite B și C / testare HIV, după caz, respectiv: evaluarea gravidei pentru infecții cu risc pentru sarcină (pentru rubeolă, toxoplasmoză, infecția CMV, hepatite B și C), supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deține documente medicale care să ateste existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV), serviciu care cuprinde o serie de consultații de specialitate și de investigații paraclinice între care și testare HIV și evaluare pentru hepatite B și C.
Pachetul de servicii de bază se adresează tuturor persoanelor asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, fără discriminare. Totodată, menționez că Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA și Programul național de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice, care include Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru depistarea infecțiilor cronice cu virusuri hepatice B/C/D, sunt programe naționale de sănătate publică derulate și finanțate de Ministerul Sănătății.
În anul 2019 a fost aprobat – prin ordin al ministrului Sănătății – Planul-cadru național privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2019 – 2030. În cadrul Direcției strategice 2 – Intervenții cu impact, MS asigură prin activitățile derulate în cadrul Programelor naționale de sănătate publică prevenirea transmiterii virusurilor hepatitice:
- prin vaccinarea universală a nou-născuților în primele 24 de ore de la naștere, precum și a persoanelor expuse la risc de infectare – personal medical, persoane dializate, etc.;
- actualizarea legislației privind curățenia și dezinfecția în cadrul unităților sanitare sau în unități cu risc crescut de a favoriza transmiterea infecției;
- actualizarea cadrului legal privind înregistrarea și raportarea cazurilor de boală transmisibilă, inclusiv a cazurilor de hepatite virale;
- actualizarea cadrului legislativ privind diagnosticul și raportarea, monitorizarea infecțiilor asociate asistenței medicale;
- Campanii de informare–educare, anual, în Luna DECEMBRIE, cu ocazia celebrării campaniei LUNA NAȚIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE BOLILE TRANSMISIBILE: HIV, TUBERCULOZĂ, HEPATITĂ.
Datele statistice, analiza de situație și materialele informative sunt disponibile pe site-ul INSP.
de Valentina Grigore
