Politici de Sanatate

Sănătatea trebuie să rămână o prioritate

31 mai
12:51 2022
Sănătatea  trebuie să rămână o  prioritate

Interviu cu prof. dr. Adrian Belîi, vicepreședintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie din Parlamentul Republicii Moldova.

Pandemia de COVID-19 a accentuat trendul negativ al indicatorilor de sănătate din ultimii doi ani. Aceasta a demonstrat, atât pe plan global, cât și național, că sistemele de sănătate și Guvernele au nevoie să-și adapteze modul de lucru la noile condiții socio-economice globale și naționale. Totodată, pandemia de COVID-19 a evidențiat necesitatea de a înțelege cum trebuie să fie guvernat un sistem de sănătate în fața unor provocări extreme și neprevăzute. Despre efectele pandemiei, răspunsurile adoptate, lecțiile învățate și căile de consolidare a sistemului de sănătate a relatat Prof. Dr. Adrian Belîi, vicepreședintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie din Parlamentul Republicii Moldova.

Cum apreciați felul în care a funcționat sistemul de sănătate moldovenesc ca răspuns la recenta pandemie de COVID-19?

Republica Moldova a dovedit că are o capacitate instituțională acceptabilă de gestionare a pandemiei, deși nu era suficient de pregătită din punct de vedere legislativ, al infrastructurii și al organizării, unele proceduri și protocoale esențiale pentru asemenea situații fiind lipsă. Am învățat atât din greșelile proprii, cât și din ale celorlalte țări în gestionarea problemei. Criza COVID-19 a fost tratată de la început ca o pandemie, evitând astfel scenarii catastrofale care s-au desfășurat în alte țări, chiar și cu sisteme de sănătate dezvoltate și solide. A existat un dialog interinstituțional eficient și o relativ bună colaborare între Guvern, ministere, și diversele grupuri de lucru existente. De asemenea, personalul medical a reacționat într-un mod pozitiv. Republica Moldova a trecut prin criză fără a depăși capacitatea spitalelor, în particular cea de internare la terapie intensivă, cu toate că, pe scurte perioade de timp, aceasta era la limită. În timp, a fost implementat un sistem eficient de supraveghere, localizare, testare și izolare a pacienților diagnosticați pozitiv.  În pofida acestor aspecte pozitive, a existat o serie de probleme legate de capacitatea sistemului de sănătate publică de a se adapta la noua situație. Principala problemă a fost faptul că accesul la servicii medicale pentru pacienții non-COVID-19, spre exemplu, cei cu boli cronice, intervenții chirurgicale programate sau maladii oncologice, a fost limitat. Printre lipsurile cu care se confruntă sistemul de sănătate moldovenesc și care au afectat capacitatea de a face față mai bine pandemiei se numără subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate, în general, și a celui de sănătate publică, în special. Deficitul de personal, infrastructura îmbătrânită și slab dotată, lipsa unor rezerve de medicamente și echipamente de protecție, lipsa digitalizării și-au pus amprenta. De asemenea, un impact negativ asupra capacității de gestiune a pandemiei a avut reformarea anterioară a Agenției Naționale de Sănătate Publică, care s-a pomenit cu structuri teritoriale, resurse și personal, insuficiente pentru a face față întregului spectru de probleme și sarcini. Și, nu în ultimul rând, implicarea excesivă a politicului și lipsa de încredere în specialiști.

Ce experiență ne-a adus Pandemia de COVID-19 pentru a putea fi mai bine pregătiți în cazul unor situații similare?

Cel puțin, o dată la o sută de ani, ne întâlnim cu provocări fără precedent pentru sănătatea umană – cum este și această pandemie. Putem spune că ultimii doi ani, care au fost destul de grei, au făcut ca fiecare dintre noi să vedem atât lipsurile, cât și prioritățile. Este de la sine înțeles că pandemia de COVID-19 ar trebui tratată ca o oportunitate de accelerare a progresului și fortificare a sistemului de sănătate. Epidemia de COVID-19 a expus fragilitatea „ascunsă” a sistemului nostru de sănătate, existentă până la pandemie. O parte considerabilă a cheltuielilor din sănătate continuă să fie alocată pentru servicii medicale curative, și nu pentru prevenție. Totodată, pandemia ne-a arătat cât de importantă este prevenția și a pus în fruntea agendei sănătatea publică. Pandemia a adus investiții reale în infrastructură – avem un sistem mai echipat ca altădată, a fortificat capacitățile resursei umane și a facilitat accesul la soluții de ultimă generație de tratament și prevenție. Pandemia a demonstrat necesitatea de digitalizare a sistemului de sănătate și a serviciilor medicale, deoarece aceasta asigură o evidență și o gestionare mai bună  a resurselor și așa suprasolicitate din domeniul sănătății.

Ce strategii ar trebui gândite și aplicate pentru un sistem de sănătate rezistent la șocuri viitoare?

La nivel global, experții vorbesc de construirea unor sisteme de sănătate reziliente, capabile să facă față provocărilor de sănătate publică similare, dar și celor economice. Încă dinaintea declanșării acestei pandemii, moldovenii cereau ca sănătatea să devină o prioritate pentru Guvern. Criza pandemică reprezintă un punct de inflexiune pentru sistemul nostru de sănătate. Într-o țară ca Republica Moldova, aflată la sfârşitul clasamentelor europene privind alocațiile în sănătate și în topuri privind decesele prin maladii  prevenibile și tratabile, sistemul de sănătate are nevoie mai mult ca oricând de investiții reale în infrastructură, resurse umane și acces la soluții de tratament și prevenție de ultimă generație. Provocarea de sănătate publică determinată de recenta pandemie de COVID-19 necesită strategii pragmatice pe termen scurt, mediu și lung la nivelul politicilor publice de sănătate. Contextul actual ne impune necesitatea modernizării și alinierii legislației către standarde europene. Tindem să creăm toate condițiile prin care să facilităm accesul la servicii medicale de nivel european. Autoritățile au în vedere după pandemia de COVID-19 o redresare care să meargă mână în mână cu tranziția către un sistem rezilient și digitalizat de sănătate.

În baza experienței pe care o aveți în managementul medical și în activitatea de cercetare, care credeți că ar fi direcțiile spre care ar trebui orientate prioritar fondurile din Sănătate?

Sistemul de sănătate din Republica Moldova se află, în prezent, în fața unei provocări duble, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei cauzate de pandemia de COVID-19. Pentru autorități, cheltuielile publice cu sănătatea se numără printre elementele de cheltuieli cele mai mari și cu creșterea cea mai rapidă. Pandemia a dezvăluit călcâiul lui Ahile al sistemelor de sănătate est-europene – subfinanțarea serviciilor de sănătate și deficitele forței de muncă din domeniul sănătății.  Recomandarea cheie ar trebui să se concentreze pe consolidarea sistemului de sănătate prin investiții în cheltuieli publice, eliminarea barierelor financiare în calea accesului și în dezvoltarea și menținerea forței de muncă în sănătate.

Care sunt prioritățile dumneavoastră pentru perioada următoare?

Platforma parlamentară oferă posibilitatea consultării unui mare număr de experți și profesioniști – aici aș menționa în mod special, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Școala de Management în Sănătate Publică, care constituie acel „fond de aur” al suportului informațional, probatoriu și decizional al conceptelor de reforme viitoare. În colaborare cu Guvernul și Partenerii Internaționali de Dezvoltare, acțiunile se vor axa pe digitalizare, eficientizarea asistenței medicale primare, regionalizarea serviciilor medicale (în special, a celor de înaltă performanță), dezvoltarea serviciilor de asistență paliativă, de reabilitare multidisciplinară etc. Cadrul legal urmează a fi completat și adaptat, treptat, la rigorile UE. Comunitatea medicală pune problema asigurării activității profesionale, elaborării „Legii malpraxisului”, creării unui Colegiu al medicilor. Așadar, este foarte mult de lucru, sănătate și pace de-ar fi.

 

de Elena Roșca

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: