Interviu cu Cristian Bușoi, vicepreședinte PNL, Sănătate, raportor al Programului EU4Health 2021-2027
Prin diverse programe naționale și inițiative de finanțare, pacienții au astăzi acces la tratamente inovatoare, medicamente de ultimă generație și echipamente moderne pentru diagnostic și tratament. Datorită unor inițiative private, avem astăzi câteva centre specializate în oncologie, cardiologie și tratarea bolilor rare, care oferă o șansă mai mare de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții pentru pacienții afectați de aceste boli. „Cu toate acestea, provocările rămân semnificative, iar reformele sunt necesare pentru a atinge un standard mai înalt de îngrijire și accesibilitate la nivel național”, subliniază Cristian Bușoi.
Reforma sănătății este un subiect fierbinte pentru întreaga societate. Care ar trebui să fie direcțiile de acțiune, în mod concret, astfel încât această reformă, atât de așteptată și de dorită, să prindă viață?
Reforma sănătății trebuie să prioritizeze crearea accesului la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii, reducerea inegalităților și promovarea digitalizării sistemelor de sănătate. În mod concret, acest lucru presupune investiții în infrastructura spitalicească, formarea continuă a personalului medical și un mai mare sprijin pentru cercetare și inovare în domeniul sănătății. Totodată, este esențial să stimulăm parteneriatele între sectorul public și cel privat, să simplificăm reglementările și să promovăm soluțiile de e-health pentru a ușura accesul pacienților la îngrijire. Sustenabilitatea financiară este un alt element- cheie, ceea ce înseamnă că va trebui să alocăm un buget adecvat și să eficientizeze gestionarea fondurilor existente.
Creșterea accesibilității: Este nevoie de un program care să reducă decalajele între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, facilitând accesul tuturor la servicii medicale. Am militat mereu și în calitate de președinte al CNAS, ca eurodeputat, membru în Comisia pentru Sănătate din Parlamentul European și în calitate de raportor al Programului de Sănătate al UE pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate în zonele rurale și în orașele mai mici. Este nevoie în aceste zone de cabinete ale medicilor de familie, de centre de urgență și de medici bine pregătiți care să răspundă nevoilor reale ale pacienților.
Digitalizarea sănătății: Digitalizarea permite gestionarea eficientă a datelor pacienților, îmbunătățește coordonarea serviciilor și permite accesul rapid la dosarele medicale oriunde în UE. Proiecte precum Spațiul European de Date privind Sănătatea (EHDS) sunt esențiale, desigur, cu protejarea datelor pacienților.
Stabilitate financiară: Este vital să avem un sistem de finanțare durabil și să folosim eficient fondurile pe care le avem prin programele de sănătate ale UE sau programele care au și o componentă de sănătate, cum este Horizon Europe. Pe lângă aceste fonduri care ajută, fără îndoială, la dezvoltarea infrastructurii, dotarea spitalelor, campanii de prevenție, avem nevoie de un buget mai mare pe care să îl aloce Guvernul României pentru sănătate.
Sănătatea trebuie să fie cu adevărat o prioritate în politicile publice, nu doar un slogan. E drept că, în România, asistența medicală a făcut progrese notabile în ultimii ani, în special în ceea ce privește îngrijirea pacienților cu afecțiuni grave, precum cancerul, bolile cardiovasculare, bolile rare și hepatitele virale.
Prin diverse programe naționale și inițiative de finanțare, pacienții au astăzi acces la tratamente inovatoare, medicamente de ultimă generație și echipamente moderne pentru diagnostic și tratament. Datorită unor inițiative private, avem astăzi câteva centre specializate în oncologie, cardiologie și tratarea bolilor rare, care oferă o șansă mai mare de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții pentru pacienții afectați de aceste boli.
Cu toate acestea, provocările rămân semnificative, iar reformele sunt necesare pentru a atinge un standard mai înalt de îngrijire și accesibilitate la nivel național. Aș vrea să ajungem la performanța în care să nu mai fie nevoie ca pacienții să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la un centru de diagnosticare și tratament. Sunt un susținător al parteneriatelor publice-private și cred că acestea sunt cheia pentru un sistem de sănătate mai sigur, mai eficient și mai aproape de nevoile pacienților.
Resurse umane și formare continuă: Este nevoie de programe extinse de pregătire și perfecționare pentru personal medical, inclusiv stimulente pentru atragerea profesioniștilor în zonele defavorizate, în zonele îndepărtate ale țării. De asemenea, trebuie să promoveze soluțiile de telemedicină pentru a extinde acoperirea și eficiența personalului medical.
Ce obstacole ar putea apărea în fața acestei reforme? Cum pot fi ele depășite?
Pe de o parte, așa cum spuneam și anterior, există limitările financiare și lipsa de personal calificat în anumite regiuni. Dar există și provocări legislative și administrative. Pentru a depăși aceste obstacole, avem nevoie de un consens politic larg și de decizii curajoase. Este, de asemenea, foarte bine dacă vom reuși să stimulăm mai bine colaborarea între statele membre UE și să oferim exemple de bune practici și soluții de succes în întreaga UE.
În calitate de raportor al Programului de Sănătate al Uniunii Europene 2021- 2027, cum apreciați reducerea programului EU4Health cu un miliard de euro pentru 2025-2027, adică 189 de milioane de euro în 2025.
Care vor fi consecințele imediate pentru programele de sănătate și mediu?
Am primit cu amărăciune această veste. Ca raportor al Programului de Sănătate al UE, EU4Health (2021-2027), privesc cu îngrijorare reducerea cu un miliard de euro a bugetului acestui program, având în vedere provocările majore cu care se confruntă sistemele de sănătate din toată Europa, nu doar din România. Fără sprijinul adecvat, eforturile de a preveni bolile cronice, spre exemplu, vor fi încetinite, iar acest lucru ar putea duce la creșterea presiunii asupra sistemelor naționale de sănătate.
Recentul raport Draghi despre viitorul competitivității europene propune, printre altele, mai multă inovare și reglementări simplificate. Cum se pot aplica aceste dereglementări, de exemplu, în cazul Spațiului european de date privind sănătatea (EHDS), unde este important să ne asigurăm că schimbul de date se face într-un mod care să respecte confidențialitatea și drepturile pacienților?
Simplificarea reglementărilor este importantă pentru a susține inovația, dar aceasta trebuie aplicată cu grijă în domenii sensibile precum sănătatea, unde confidențialitatea și drepturile pacienților sunt prioritare. Standardele ridicate de protecție a datelor și interoperabilitatea sunt esențiale, astfel încât să garantăm că toate sistemele de e-health comunică între ele și sunt utilizate într-un mod transparent, dar sută la sută sigur. Este necesar să creăm un cadru comun care să asigure accesul facil la date pentru cercetători și inovatori, doar cu consimțământul pacienților și cu măsurile stricte de securitate.
Bogdan Guță
