Politici de Sanatate

Sănătatea românească, diagnosticată electoral

24 noiembrie
12:07 2016
Sănătatea românească, diagnosticată electoral

Suntem la un pas de alegerile parlamentare, iar partidele fac tot ce pot să calce cu dreptul după numărarea voturilor. Așa că și-au anunțat lista de priorități și strategiile aferente pe care promit să le aplice, în cazul în care primesc votul de încredere. Sănătatea este una dintre aceste priorități pentru mai toate partidele de la noi. Cel puțin, la nivel declarativ. Deși problemele sunt bine punctate, viziunea pentru soluționarea lor diferă de la o formațiune politică la alta. de Roxana Maticiuc

Una dintre marile probleme este slaba finanțare a sistemului medical. Uniunea Salvați România (USR) spune că de multe decenii sistemul de sănătate este subfinanțat pentru că este privit ca un cost, ca o pierdere, în timp ce, în realitate, sănătatea populaţiei are nu numai o mare valoare socială și morală, ci și una economică. Prin urmare, propunerea USR este ca întreaga clasă politică să își asume creşterea pe termen lung a finanțării Sănătăţii. Pe termen mediu (în următorii 2–4 ani), alocarea bugetului pentru Sănătate trebuie să ajungă la minimum 6% din PIB prin creștere graduală anuală, iar apoi aceste cheltuieli trebuie menținute și crescute în mod coerent prin bugete multianuale. În programul Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE), se precizează că finanțarea nu este eficientă dacă este sub 6-8% din PIB, pe motiv că Sănătatea produce creștere economică prin scăderea morbidității (crește productivitatea muncii, cresc investițiile directe, crește PIB, crește nivelul de trai). Acest partid citează studiile multicentrice (din 86 de țări) care au arătat că o creștere a speranței de viață cu un an produce creșteri ale PIB-ului cu 4% (Bloom & all, 2004) și ale investițiilor străine cu 9% (Alsan et all, 2006). Partidul Social Democrat (PSD) asigură electoratul că bugetul Sănătății este construit pentru acoperirea integrală a nevoilor sistemului sanitar și că, în caz că va ajunge la putere, până în 2020 alocarea va fi de 6,4% din PIB.

Strâns legată de finanțare este salarizarea din sistemul medical. Astfel, Partidul Național Liberal (PNL) propune stoparea migrației medicilor prin dublarea salariilor de la 1 iulie 2017 și creșterea salariilor asistenților medicali, în medie, cu 20% anual, începând cu 1 iulie 2017 până la dublarea acestora. Acest partid propune și un program numit „Casa Medicului“, care presupune construirea a circa 900 de imobile pentru asistență sanitară primară, de ambulatoriu, minilaborator de analize, farmacie și locuință pentru medicii comunității rurale și mici urbane. USR declară că susține investițiile în educație de calitate, în creștere profesională și de carieră, și în politici de angajare și de menținere a personalului bazate pe stimulente financiare, sociale și profesionale. Acest partid își concentrează atenția pe lipsa medicilor din mediul rural și propune ca soluție crearea unui pachet de bonusuri de către autorităţile centrale şi cele locale, în schimbul practicării unui număr de ani de medicină în mediul rural, sau înfiinţarea, cu sprijinul autorităţilor locale, a unor cabinete de medicină de familie care să asigure medicilor toate condiţiile materiale pentru a practica. PSD vine cu o grilă de salarizare, aplicabilă de la 1 ianuarie 2018, pentru fiecare categorie profesională. Astfel, un medic rezident anul I ar primi 1.200 € brut, un medic specialist gr. V, clinic – 2.650 € brut, medicul primar gr. V, clinic – 3.377 € brut, un medic primar gr. V, ATI/urgență – 3.600 € brut, pentru asistenți medicali – 100% creștere a salariilor, pentru infirmieri și asistenți sociali – 2.150 lei salariul minim brut, angajați cu studii medii asistență socială – 2.250 lei salariul minim brut și angajați cu studii superioare asistență socială – 2.500 lei salariul minim brut. În aceste sume nu sunt cuprinse celelalte venituri care provin din gărzi, tichete de masă și vacanță, sporuri etc. La polul opus, Partidul Mișcarea Populară (PMP) susține o Lege a Sănătății care să prevadă angajarea medicilor cu contracte pe termen limitat, prelungirea contractelor medicilor care înregistrează performanțe și plata medicilor în concordanță cu prestația acestora.

O altă problemă pentru care partidele politice vin cu propuneri este îmbunătățirea accesului la medicamente. PNL propune actualizarea bianuală a listei de medicamente. PSD vede ca fiind prioritară anularea HG 800/oct. 2016, pe motiv că actul normativ majorează prețul pentru 65% dintre medicamentele din Catalogul național, respectiv 3.536 din 5.430. Efectele ar fi limitarea accesului la tratamentul de strictă necesitate și faptul că pacienții ar plăti, în unele cazuri, chiar și de peste zece ori mai mult pentru medicamentele uzuale. Acest partid mai propune ca decizia de stabilire a prețurilor să fie la nivel de lege, nu la nivel de ministru, și atrage atenția asupra companiei de stat Unifarm, pentru care se propune o dezvoltare astfel încât să rezolve problemele urgente ale Ministerului Sănătății în asigurarea medicamentelor necesare paciențior și asigurarea continuității aprovizionării cu medicamente și vaccinuri pentru populație. Totodată, reprezentanții PSD spun că ar trebui să existe câte un medicament gratuit pentru fiecare boală, că ar trebui asigurat un acces mai rapid pacienților la noile medicamente apărute pe piață, protocolul de aprobare a noilor medicamente să fie de maximum 90 de zile și să fie actualizată frecvent lista medicamentelor compensate (prima actualizare, la 1 martie 2017). Social-democrații mai doresc introducerea contractelor pentru programele naționale de tip cost-volum-rezultat, acces egal pentru toți pacienții și plata în funcție de rezultatele terapeutice și/sau de îmbunătățirea calității vieții.

ALDE propune reorganizarea sistemului obligatoriu de asigurări în organizații mutualiste, autonome, supravegheate de către o autoritate competentă, care să asigure respectarea obiectivului principal al asigurărilor obligatorii de sănătate: „Protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident”. Se mai propune alegerea liberă de către asiguraţi a casei de asigurări, descentralizarea şi autonomia în conducere şi administrare, participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, participarea persoanelor asigurate, a statului şi a angajatorilor la managementul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate și stimularea dezvoltării sistemului voluntar (privat) de asigurări de sănătate, prin reglementarea relației cu sistemul public.

Programele de prevenție par să fie un laitmotiv în programul electoral al partidelor românești. PNL spune că este nevoie de dezvoltarea și generalizarea unor programe naţionale de prevenţie și educaţie pentru sănătate, gratuite pentru toți cetățenii, indiferent dacă sunt sau nu asigurați. USR vine cu observația că întreg sistemul național de sănătate este axat pe boală, în detrimentul sănătății, care vine din accentul pe servicii spitalicești și nu pe depistarea bolilor în faze incipiente, nu pe măsuri de profilaxie, nu pe problema pacientului sau a comunității, nu, clar, pe promovarea unui mod sănătos de viață. Programele de prevenire și detectare precoce a bolilor au un dublu efect pozitiv: îmbunătățesc starea de sănătate și economisesc bani. Vaccinările și examinările regulate pentru anumite boli (de ex.: cancer de sân, uterin, de colon etc.) trebuie finanțate corespunzător. Factorii de comportament care cauzează cele mai multe decese sunt fumatul, consumul de alcool și de droguri, dieta nesănătoasă şi lipsa de activitate fizică. Campaniile de informare a populației în legătură cu aceste riscuri, cum ar fi cele antifumat, trebuie intensificate. În același timp, promovarea efortului fizic prin programe populare (cum ar fi lecțiile de dans, înot, sporturi de echipă pentru comunitățile de toate vârstele) poate preveni sau încetini bolile cardiovasculare. ALDE prevede în oferta electorală redefinirea activității de sănătate publică, în vederea implementării unui sistem de prevenție eficient. În acest sens, propune creșterea rolului Institutului Național de Sănătate Publică în cunoașterea și monitorizarea stării de sănătate a populației, asigurarea finanțării programelor naționale de sănătate publică, pentru protejarea tuturor persoanelor expuse la risc, și creșterea încrederii populației în măsurile de prevenție prin promovarea continuă a comportamentului sanogen și prin introducerea în programa școlară a educației pentru sănătate.

Screeningul gratuit pentru depistarea bolilor cu impact mare asupra sănătății publice este prima măsură propusă de PSD la capitolul prevenție. După cum se specifică în programul electoral al partidului, în primul rând ar trebui să fie depistate precoce bolile netransmisibile cu impact public ridicat: cancerul mamar, cancerul colo-rectal, cancerul de prostată, cancerul pulmonar, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare cronice sau bolile renale (beneficiari – aproximativ 4 milioane de persoane). Urmează depistarea precoce a malformațiilor congenitale – screening preconcepțional, prenatal și neonatal (beneficiari – aproximativ 1,2 milioane de persoane), depistarea bolilor infecțioase transmisibile (inclusiv cele cu transmitere sexuală): hepatită, HIV, tuberculoză (beneficiari – aproximativ 500.000 de persoane). Sursa de finanțare ar fi din fondurile europene și de la bugetul de stat. Programele profilactice pentru copii sunt și ele prevăzute în oferta electorală a PSD. Acestea includ consultații medicale preventive pentru depistarea diverselor afecțiuni cu debut precoce pentru copiii între 5 și 14 ani, dezvoltarea cabinetelor medicale școlare și universitare, inclusiv a celor stomatologice.

O infrastructură îmbunătățită și un acces mai bun la servicii medicale sunt iarăși deziderate îmbrățișate de mai toate partidele. Mai mult, se pare că toți liderii politici sunt de acord că există atât nevoia concretă, cât și finanțarea necesară pentru construirea a opt spitale regionale. PNL spune că aceste spitale cu specific de urgență  ar trebui ridicate la Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Timișoara, Constanța, Tîrgu Mureș și în sectoarele 3 și 6 din București, pentru care există deja documentația făcută. ALDE îndreaptă atenția spre creşterea accesibilităţii populaţiei vulnerabile la servicii medicale, prin înfiinţarea centrelor multifuncţionale în zonele deficitare în oferta de servicii medicale de specialitate, asigurarea condiţiilor materiale şi financiare cu sprijinul autorităţilor locale pentru înfiinţarea centrelor de permanenţă în vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale, precum și înfiinţarea de noi centre de primire urgenţe în zonele cu risc crescut. De asemenea, cu fonduri europene, promit reabilitarea spitalelor care nu îndeplinesc condițiile de autorizare sanitară fără planuri de conformare și continuarea dezvoltării sistemului naţional de urgenţă. De aceeași părere este și PSD, care vrea reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente pentru spitalele județene, pentru 150 de ambulatorii de specialitate și 25 de unități de primire urgențe. Tot la sistemul de urgențe, social-democrații promit dezvoltarea capacității de răspuns pentru Serviciile de Ambulanță și SMURD prin Programul Național de Dotare cu Ambulanțe, care ar presupune: înnoirea treptată a parcului de ambulanțe, o ambulanță pentru urgențe medicale în fiecare comună și creșterea capacității de intervenție în situații de urgență. Impactul financiar pe care l-au calculat se ridică la 140 de milioane de euro, cu finanțare de la bugetul de stat. Conform planului de pe hârtie, bani ar mai fi necesari și pentru dotarea fiecărui spital județean cu echipamente de imagistică moderne (cel puțin un CT și un RMN), cu echipamente pentru analize de laborator și paturi pentru arși (6-10 paturi). Achizițiile ar urma să fie centralizate, cu specificații tehnice care să pună accentul pe calitate și pe satisfacerea nevoilor pacienților. În afară de infrastructura existentă, PSD prezintă în oferta electorală posibilitatea ridicării până în 2020 a unui spital republican, „Carol Davila”, în Capitală. Complexul medical pluridisciplinar (spital, clinici și institut de cercetare) ar urma să cuprindă inclusiv terenuri de sport, parc, zonă de agrement, heliport, creșă, grădiniță și școală, zonă comercială și de servicii, hotel pentru însoțitorii pacienților (cu 1.200 de locuri) și spații rezidențiale pentru personalul medical și studenți.

La polul opus, USR ne spune că ar trebui inversată piramida serviciilor în domeniul sanitar. Potrivit acestui partid, „perioada comunistă ne-a lăsat moștenire un sistem sanitar centrat pe spitale și pe servicii specializate, cu tendință spre subspecializare, disproporție mare între medicina terțiară și cea primară, infrastructură veche și multe alte probleme. România încă are una dintre cele mai ridicate rate de spitalizare din lume. Din păcate, o mare proporţie din internări nu este justificată și acele proceduri ar putea fi oferite de către medicul de familie la un cost mai mic, mult mai rapid și mai comod pentru pacient. Inversarea piramidei serviciilor din domeniul sănătății ar fi, așadar, esențială. Fortificarea serviciului existent de asistență medicală primară, prin punerea pe rol de actor important în sistem a medicinei de familie orientată atât pe pacient, cât și pe comunitate prin servicii de asistență comunitară, ar trebui să devină baza sistemului și să asigure un acces universal și fără bariere al populației la servicii medicale de bază, medicamente esențiale, îngrijiri, diagnosticare precoce a bolilor, în special a celor grave, cât și definirea strictă a rolului de ‹‹poartă›› în sistem, prin trierea cazurilor care trebuie îndrumate spre specialiști și spitale”. USR mai propune creșterea cotei-părți a alocărilor financiare pentru dezvoltarea medicinei de familie, dotarea cu aparatura medicală necesară și stimulente financiare pentru ca medicii să investească în propriile cabinete, cu scopul de a încuraja formarea de echipe în practici comune, în special în zonele rurale și îndepărtate, aplicând astfel „un model de succes ce ar aduce o eficiență ridicată în sistemul sanitar, o satisfacție crescută a pacientului și o reducere a presiunii pe resursele spitalelor”, se precizează în planul electoral al USR.

Legea Sănătății susținută de PMP propune transformarea unei mari părți a spitalelor în fundații ale statului

În afară de obiectivele comune partidelor, USR propune și un management mai eficient, prin măsuri precum colectarea, publicarea și actualizarea regulată a datelor statistice privind nevoile de sănătate ale populației (organizate pe regiuni, grupe de vârstă, boli etc.) și fundamentarea deciziilor de cheltuire/investiții pe baza acestor date și evidențe științifice. Programul politic arată că este necesară elaborarea unui Plan Național al Serviciilor Spitalicești (Spitalelor), care să fie aliniat strategiilor de anvergură internațională, cu menținerea prestării serviciilor la nivel central în Capitală și în centre regionale, crearea unor centre de excelenţă, punerea pe rol a spitalelor generale mai mici, descentralizarea unor servicii, acolo unde acestea sunt corespunzătoare. Acest partid vorbește, de asemenea, despre digitalizarea sistemului, de exemplu prin alocarea de fonduri pentru crearea de aplicații utile atât pentru managementul spitalelor și al clinicilor, cât și pentru interacțiunea cu pacienții, pentru informarea și educarea lor. Astfel, pacienții ar avea un dosar electronic care să conțină toate tratamentele, medicamentele și intervențiile, indiferent de cabinetul sau spitalul care a furnizat serviciile.

PSD mai propune debirocratizarea accesului la tratament, prin desființarea comisiilor de specialitate care aprobă accesul pacientului la tratamentul necesar, și centre de telemedicină naționale sau regionale, în funcție de specialitate, cu medici care să deservească centrul plătiți separat de serviciile medicale decontate.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: