Interviu cu prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Comisiei de Neurologie din Ministerul Sănătății, al Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroreabilitării (SSNN)
Cel mai recent studiu publicat de Lancet Neurology schimbă clasamentul global al bolilor, plasând afecțiunile neurologice pe primul loc, înaintea celor cardiovasculare. Se estimează că bolile neurologice, într-o formă sau alta, vor atinge în curând, aproximativ 50% din populația globului. ”În prezent, 43% din populație este afectată de o formă de patologie neurologică. Datele arată că sunt peste 443 milioane de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza patologei în sine, a dizabilităților sau a morții premature. Accidentul vascular cerebral domină top 10 al bolilor neurologice. Impactul imens asupra sănătății publice al acestor afecțiuni (adesea prevenibile) subliniază urgența transformării sănătății neurologice într-o prioritate globală. În acest context, comunitatea neurologică din România a inițiat dezvoltarea cadrului strategic pentru combaterea patologiei vasculare, în colaborare cu alte specialități relevante. Prima etapă a Strategiei naționale pentru combaterea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, care vizează analiza situației, este publicată deja spre consultare, până în iulie 2024, de către Ministerul Sănătății”, a explicat prof. dr. Dafin Mureșanu.
Care sunt rezultatele preconizate ale Strategiei?
Dorim ca, la sfârșitul acestui ciclu de implementare, să avem 10 centre noi pentru tratament endovascular al accidentului vascular cerebral (trombectomie mecanică), 25 de noi experți în radiologie intervențională, dotarea centrelor județene de reabilitare, dotarea secțiilor de neurologie pentru monitorizarea pacienților critici în primele 72 de ore post AVC, program de atestare studii complementare în neuroreabilitare, protocoale clinice actualizate în linie cu noile dovezi la nivel internațional, registre AVC acut plus monitorizare risc vascular, finanțare adecvată la nivelul Acțiunilor Prioritare (acut și reabilitare) și Contractul Cadru și un model integrat de management al cazurilor cardio- cerebrovasculare (prevenție secundară).
Care sunt nevoile identificate de grupul care lucrează la Strategie?
Aparatură există, spații dedicate există, dar nu avem resurse umane, astfel încât sprijinul pe care Ministerul Sănătății l-a dat creării acestei noi competențe de neurointervențional în România schimbă fundamental ecuația și vom lucra pentru dezvoltarea următoarelor 10 centre de trombectomie în România, împreună cu colegii cardiologi, neurochirurgi, cu cei din chirurgia vasculară și cardiovasculară. Astfel, avem mai multe șanse de a ajunge la un procent de acoperire așa cum îl definește Federația Mondială de Boli Cardio și Cerebrovasculare. Acest lucru înseamnă, în primul rând, o implicare a sistemului academic. Acest program de atestat și competență se desfășoară sub coordonarea Universității ”Carol Davila”, implică universități din țară și sperăm ca în curând să avem 25 de noi specialiști care vor putea coordona aceste centre de trombectomie. Specializarea este deschisă și cardiologilor neurologilor, radiologilor, specialiștilor din zona de chirurgie vasculară.
De asemenea, încercăm să creăm o schimbare și în ceea ce privește absorbția celor mai noi dovezi din lume pe baza cărora ne constituim practica medicală. Avem noi protocoale de tratament, avem noi ghiduri terapeutice pe care le dezvoltăm în context european. Societățile internaționale sunt extrem de implicate în sprijinirea acestui demers: Academia Europeană de Neurologie, European Stroke Organization, World Stroke Organization și toate organizațiile din zona de recuperare, în special Federația Europeană de Neuro-Recuperare. Cu toții conlucrăm și aducem într-o structură articulată dovezile pe baza cărora dezvoltăm întregul nostru proiect.
Care sunt livrabilele Strategiei până în acest moment?
Până acum s-au creat premisele pentru obținerea Atestatului de Studii Complementare în Neuroradiologie Intervențională, pentru extinderea în alte centre a programelor educaționale de competență a neurologilor și a fost anunțată o nouă acțiune prioritară – AP AVC REAB, care se referă la îngrijirea bolnavului critic neurologic și la recuperarea precoce. Această acțiune prioritară este finanțată cu 15 milioane de lei pentru primul an 5% din totalul alocat Acțiunilor Prioritare). Tipurile de acțiuni cuprinse în program sunt neuroreabilitarea timpurie a deficitelor motorii (membre, mers, echilibru, coordonare, evitarea căderilor), neuroreabilitarea cognitivă şi emoțională timpurie, neuroreabilitarea afaziei și a tulburărilor de comunicare, vedere, tratamentul simptomelor (dureri, subluxaţii, spasticitate, tulburări sfincteriene), prevenirea complicațiilor acute.
Spuneați că AVC-ul se află în top 10 al bolilor neurologice. Știm că se poate interveni eficient, dacă avem cu cine și unde. Care este situația în România?
La acest moment, pe plan internațional, sunt disponibile două metode de tratament intervențional pentru AVC ischemic acut ce au drept scop recanalizarea arterei obstruate și, în consecință, reperfuzia țesutului cerebral și ameliorarea simptomatologiei pacientului. Cele două metode sunt tromboliza intravenoasă și trombectomia mecanică și pot fi aplicate individual sau în combinație, în funcție de dimensiunea arterei obstruate, anumite particularități clinice ale pacientului, precum și intervalul dintre debutul simptomatologiei și momentul prezentării la spital.
Pe baza rezultatelor studiilor mari, efectuate până în prezent la nivel internațional, precum și a registrelor disponibile, se estimează că aproximativ 25% din pacienții cu AVC ischemic acut sunt potențial eligibili pentru tratament prin tromboliză intravenoasă și aproximativ 10% sunt eligibili pentru trombectomie.
În anul 2023, pe teritoriul României existau 4 de centre cu infrastructura și personalul sanitar necesare pentru a efectua tromboliză intravenoasă și 9 centre ce pot efectua tratament endovascular (trombectomie mecanică) pentru pacienții cu AVC ischemic acut. Toate aceste centre sunt incluse în Acțiunile Prioritare pentru Tratamentul Intervențional al AVC acut (AP AVC-Ac) și finanțate din bugetul acestui program al Ministerului Sănătății. Centrele ce pot efectua tratament prin tromboliză intravenoasă sunt dispuse relativ omogen pe teritoriul țării (~1 centru în fiecare județ, cu excepția a 5 județe care nu dispun de nici un astfel de centru și a Municipiului București, care dispune de 7 centre). Centrele ce pot efectua tratament endovascular sunt dispuse inegal pe teritoriul țării (4 în București, 1 la Târgu Mureș, 1 la Timișoara, 1 la Suceava, 1 la Oradea, 1 la Sibiu) și nu pot deservi toată populația României.
În ceea ce privește resursa umană, România avea în 2022 un total de 2440 de cardiologi si 1285 de neurologi. Municipiul București însumează 33% dintre cardiologi si 25% dintre neurologi. De altfel, centrele universitare concentrează majoritatea medicilor cardiologi / neurologi.
Unitățile sanitare care derulează AP-AVC-REAB:
- Spitalul Universitar de Urgență București
- Spitalul Universitar de Urgență Elias
- Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor;
- Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu” Iași
- Spitalul Clinic Colentina București
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
- Spitalul Județean de Urgență «Sfântul Ioan cel Nou» Suceava.
- Spitalul Universitar de Urgență Militar Central «Carol Davila»
- Spitalul Clinic de Urgență București
- Institutul Clinic Fundeni
- Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad
- Spitalul Județean de Urgență Pitești
- Spitalul Județean de Urgență Bacău
- Spitalul Județean de Urgență Bistrița
- Spitalul Județean de Urgență Brăila
- Spitalul Clinic Județean de Urgență «Sf. Apostol Andrei» Constanța
- Spitalul Județean de Urgență «Dr. Fogolyán Kristóf» Sf. Gheorghe
- Spitalul Județean de Urgență Târgoviște
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova
- Spitalul Clinic Județean de Urgență «Sf. Apostol Andrei» Galați
- Spitalul Județean de Urgență Giurgiu
- Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc
- Spitalul Județean de Urgență Deva
- Spitalul Județean de Urgență «Dr. Constantin Opriș» Baia Mare
- Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț
- Spitalul Județean de Urgență Slatina
- Spitalul Județean de Urgență Ploiești
- Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
- Spitalul Județean de Urgență Zalău
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
- Spitalul Județean de Urgență Alexandria
- Spitalul Județean de Urgență Tulcea
- Spitalul Județean de Urgență Vaslui
- Spitalul Municipal de Urgență «Elena Beldiman» Bârlad
- Spitalul Județean de Urgență «Sf. Pantelimon» Focșani
- Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu
- Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani
- Spitalul Județean de Urgență Buzău
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov
- Spitalul Municipal de Urgență Roman
- Spitalul Județean de Urgență Vâlcea
- Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin
- Spitalul Judeţean de Urgență Resița
- Spitalul Judeţean de Urgență Călărași
- Spitalul Județean de Urgență Slobozia
