Interviu cu conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială
Cu un sprijin financiar european substanțial, sănătatea mintală a europenilor este un capitol esențial în politicile autorităților. În România însă, mai este loc de îmbunătățiri la toate nivelurile. „Abordarea integrată a sănătății mintale implică o coordonare eficientă a serviciilor de sănătate mintală pentru a le face disponibile și accesibile persoanelor în nevoie”, spune conf. dr. Diana Loreta Păun.
Cum se situează sănătatea mintală în contextul sănătății publice la nivel european? Se acordă României aceeași atenție ca altor țări europene?
Sănătatea mintală reprezintă o preocupare semnificativă în domeniul sănătății publice la nivel european. Această temă ocupă un loc important în dialogurile la nivelul instituțiilor Uniunii Europene și în discuțiile strategice din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății. De exemplu, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană de sănătate mintală în iunie a.c., care pune un accent deosebit pe o abordare intersectorială și beneficiază de sprijin financiar în valoare de 1,23 miliarde de euro. Cu toate acestea, în România, deși există o creștere a conștientizării cu privire la sănătatea mintală, mai există loc pentru îmbunătățiri pentru a atinge nivelul altor țări europene. Resursele, infrastructura și personalul specializat în domeniul sănătății mintale rămân insuficiente. Administrația Prezidențială susține activ această temă ca o direcție prioritară pentru investițiile din domeniul sănătății, având în vedere consecințele grave pe care această problemă le are, chiar dacă rămâne uneori în umbra altor aspecte ale sănătății publice.
Ce înseamnă o abordare integrată a sănătății mintale?
Abordarea integrată a sănătății mintale implică o coordonare eficientă a serviciilor de sănătate mintală pentru a le face disponibile și accesibile persoanelor în nevoie. Această abordare presupune colaborarea între diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, educația, asistența socială și justiția, pentru a aborda sănătatea mintală într-un mod cuprinzător. Ea acoperă aspecte precum prevenția, diagnosticul, tratamentul și reintegrarea socială a persoanelor afectate de afecțiuni mintale. Această abordare necesită, de asemenea, investiții semnificative în cercetare, educație și campanii de conștientizare pentru a îmbunătăți înțelegerea problemelor de sănătate mintală. Profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie instruiți în recunoașterea și tratarea eficientă a acestor probleme. Serviciile de sănătate mintală trebuie să fie disponibile și accesibile pentru toate categoriile sociale și să se bazeze pe dovezi științifice.
Care ar trebui să fie prioritățile unei strategii naționale de sănătate mintală, din perspectiva dvs.?
Prioritățile unei strategii naționale de sănătate mintală ar trebui să includă:
- dezvoltarea infrastructurii pentru serviciile de sănătate mintală;
- promovarea prevenției și educației privind sănătatea mintală;
- reducerea stigmei legate de sănătatea mintală și discriminarea persoanelor cu afecțiuni mintale;
- asigurarea accesului echitabil la serviciile de sănătate mintală pentru toate grupurile de populație;
- sprijinirea cercetării în domeniul sănătății mintale pentru dezvoltarea tratamentelor mai eficiente.
Aceste priorități ar trebui să fie parte a unui efort cuprinzător de promovare a sănătății mintale în România și ar trebui să fie susținute printr-un angajament puternic din partea autorităților și a comunității pentru a face schimbările necesare.
Cum pot fi combătute stigmatizarea și discriminarea asociate afecțiunilor de sănătate mintală și cât de importantă este educația populației în această privință?
Pentru a combate stigmatizarea și discriminarea asociate afecțiunilor de sănătate mintală, este esențial să schimbăm percepțiile și atitudinile negative. Educația populației joacă un rol crucial în acest proces. Trebuie să informăm oamenii despre sănătatea mintală, să reducem stereotipurile și să promovăm empatia și sprijinul pentru cei care se confruntă cu astfel de probleme.
Prin educarea populației, putem ajuta oamenii să-i recunoască și să-i sprijine mai bine pe cei care se confruntă cu probleme de sănătate mintală.
Este important să organizăm campanii de conștientizare și programe de educație pentru a transmite informații corecte și pentru a încuraja o mai bună înțelegere a sănătății mintale. De asemenea, este crucial să promovăm schimbarea de mentalitate și să încurajăm un mediu mai deschis, mai înțelegător și mai empatic față de persoanele cu afecțiuni mintale. Fiecare dintre noi poate contribui la această schimbare prin comportamentul și atitudinile noastre.
Diferențe de gen
Recent, un raport internațional a arătat că fetele au mai multe probleme de sănătate mintală decât băieții, în Europa. Cum pot fi adaptate intervențiile de sănătate mintală la nevoile femeilor și fetelor în România?
Pentru a adapta intervențiile de sănătate mintală la nevoile femeilor și fetelor în România, trebuie să luăm în considerare diferențele de gen în manifestarea afecțiunilor mintale și să oferim servicii sensibile la gen. Aceasta implică:
- furnizarea de servicii de sănătate mintală care abordează problemele specifice cu care se confruntă femeile și fetele, cum ar fi tulburările legate de traume sau depresia postnatală;
- asigurarea unui context social care să fie receptiv la nevoile individuale, luând în considerare aspecte precum istoricul de gen și presiunile sociale pe care le experimentează femeile și fetele;
- promovarea accesului la serviciile de sănătate mintală într-un mod care ține cont de nevoile specifice ale femeilor și fetelor.
Aceste măsuri ar trebui să se bazeze pe cercetarea și datele disponibile despre sănătatea mintală a femeilor și fetelor în România și să fie integrate în strategiile naționale de sănătate mintală pentru a aborda această problemă semnificativă într-un mod eficient.
de Valentina Grigore