Interviu cu prof. dr. Csaba L. Degi, președinte European Cancer Organisation (ECO).

În ultimii ani, mai ales în contextul Planului european de combatere a cancerului, se discută frecvent despre nevoile de îngrijire a sănătății mintale pentru persoanele afectate de cancer și supraviețuitorii acestei boli. Numeroase inițiative europene (precum ALTHEA, DESIPOC, MELODIC) pun accentul pe integrarea sănătății mintale în îngrijirea cancerului. „O îngrijire de calitate și o abordare comprehensivă centrată pe pacient maximizează șansele de recuperare și reintegrare, dar și favorizează o calitate a vieții cât se poate de bună”, explică prof. dr. Csaba L. Degi.

Sunteți membru în noul Consiliu Comun pentru sănătate mentală și îngrijirea cancerului. De ce este important să discutăm aceste două aspecte împreună?

În ultimele decenii, în medicină și în mod special în îngrijirea cancerului, lucrurile nu se mai rezumă la tratamentul fizic al bolii, ci implică și o atenție majoră asupra sănătății mintale a pacienților, a bunăstării lor, a planificării supraviețuirii. Toate acestea au dus la apariția unor subdomenii ale științei din oncologie, precum psiho- oncologia. Știm foarte bine de la pacienți că diagnosticul de cancer vine cu un impact emoțional și psihologic uriaș nu doar pentru bolnav (unde, e adevărat, este cea mai mare povară psihosocială), ci și pentru familie, aparținători sau apropiați. În fiecare minut, aproximativ 5 persoane din Europa se confruntă cu un diagnostic de cancer. Dar vorbim și de supraviețuitorii cancerului, care, la rândul lor, se confruntă foarte des cu anxietate, depresie, tulburări de adaptare la locul de muncă, în societate etc. Acestea sunt motive esențiale ca să integrăm tot ce înseamnă sănătate mintală în oncologie pentru a asigura o îngrijire de calitate și o abordare comprehensivă centrată pe pacient. Dovezile din ultimele decenii ne arată că o astfel de abordare maximizează șansele de recuperare și reintegrare, dar și favorizează o calitate a vieții cât se poate de bună.

Care sunt fondurile alocate pentru cele trei proiecte (ALTHEA, DESIPOC, MELODIC) și care este scopul fiecăruia?

Toate sunt proiecte europene finanțate din EU4Health și în mod special din programul de cercetare Horizone Europe. Obiectivul general este de a îmbunătăți îngrijirea cancerului și sprijinul psihosocial. ALTHEA este finanțat cu aproximativ 4,2 milioane de euro, DESIPOC – 3,7 milioane euro, iar MELODIC – aproximativ 5 milioane de euro. Acest al treilea proiect are drept scop integrarea inteligenței artificiale și a tehnicilor digitale de ultimă generație pentru a îmbunătăți procesul de diagnostic la timp, precoce, și pentru a personaliza intervențiile atât la nivel medical, cât și psihologic, în tot ceea ce înseamnă conviețuirea cu cancer. Prin proiectul ATLHEA se dorește crearea unei platforme europene integrate pentru sănătate mintală dedicată exclusiv pacienților oncologici, cu scopul de a facilita schimbul de bune practici și dezvoltarea de instrumente de screening și intervenție rapidă asupra a tot ceea ce înseamnă efectele psihologice ale cancerului. Scopul DESIPOC presupune colectarea și analizarea experiențelor pacienților cu cancer – așa-numitele „lived experiences”–, având ca obiectiv specific adaptarea serviciilor la aceste nevoi reale. Se pune accentul pe identificarea rapidă a problemelor,
a nevoilor psihosociale.

Ce beneficii vor avea pacienții cu cancer și supraviețuitorii acestei boli în urma implementării proiectelor?

În mod cert, cel mai important beneficiu este că vor avea acces mai ușor și mai la timp la tot ce înseamnă sprijin psihologic integrat și la servicii de consiliere psihosocială, atât în timpul tratamentului, cât și după terminarea acestuia. Totodată, vor fi elaborate trasee personalizate de îngrijire care vor ține cont și de nevoile psihosociale, nu doar de cele medicale. Nu trebuie să uităm nici de beneficiul oferit de dezvoltarea și testarea unor instrumente inovatoare digitale, bazate pe inteligența artificială, care să permită recunoașterea precoce a nevoilor psihosociale și intervenții rapide. Cred că de fiecare dată când vorbim de psihosocial trebuie să subliniem și faptul că, pentru reducerea stigmatizării și îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele afectate de cancer (pacienți și supraviețuitori), sunt foarte importante grupurile de suport sau comunitățile digitale de sprijin care se preconizează că vor fi formate prin aceste proiecte.

Cum poate fi maximizat impactul inovației digitale în domeniul îngrijirii cancerului?

Trebuie să vorbim despre acces, despre inteligență artificială și despre datele de calitate. În primul rând, vorbim de telemedicină, care trebuie extinsă dincolo de spectrul medical prin aplicații mobile dedicate sau alte forme de implementare, dar și pentru consiliere sau pentru self-care în zona sănătății mintale. Când vorbim de digitalizare, vorbim de rapiditate, predictibilitate, diagnosticare precisă, analiza predictivă a riscului și recomandări cât se poate de personalizate pe întreg traseul pacientului cu cancer. Problemele de care ne lovim ori de câte ori vorbim de maximizarea impactului inovației digitale sunt legate de GDPR, date de calitate, utilizarea big data și a registrelor europene pentru a identifica inegalități, inechități și pentru a ajusta politicile în domeniul oncologic pe direcția dorită. Cred cu tărie că inovația digitală trebuie să fie accesibilă tuturor persoanelor cu cancer, indiferent de țară sau de mediul lor socioeconomic, numai așa vom putea maximiza beneficiile. Pentru acest lucru, este nevoie de interoperabilitate și integrare, adică să putem folosi platforme digitale care conectează actorii principali (spitale, specialiștii, pacienții și aparținătorii) în timp real, nu doar pentru a monitoriza ce se întâmplă, dar și pentru a avea acele decizii medicale informate digitalizate.

Cum influențează Cadrul Financiar Multianual accesul egal la prevenție, diagnostic precoce și tratament în cancer, în special în țările cu sisteme de sănătate mai puțin dezvoltate, cum este România?

În contextul actualei propuneri, ne temem că lipsa alocărilor dedicate specific Sănătății riscă să accentueze inegalitățile și inechitățile. Ca profesionist care vine dintr-o țară precum România, unde sistemul de sănătate este subfinanțat de cele mai multe ori și depinde de multe alte fonduri europene pentru prevenție, screening sau acces la tratamente moderne, cred că, dacă Sănătatea nu rămâne o prioritate bugetară foarte clar definită în Cadrul Financiar Multianual, există riscul ca investițiile în capitolele menționate să fie insuficiente. Iar acest lucru se va corela cu o creștere a ratelor de mortalitate și cu o scădere a ratelor de supraviețuire. European Cancer Organisation solicită, prin Declarația de la Larnaka, ca viitorul Cadru Financiar Multianual (2028 – 2035) să prevadă alocări distincte pentru cancer, cu mecanisme clare de sprijin pentru statele membre, mai ales pentru acele țări care au nevoi mari de resurse, cum este și România. Ne dorim să credem în continuare în One Health Europe din care să facă parte și cancerul, deoarece doar așa se poate asigura accesul echitabil la prevenție, diagnostic precoce și tratament. Trebuie să marșăm în continuare pe reducerea
decalajelor europene.

de Valentina Grigore