Politici de Sanatate

„Sănătatea înseamnă efort multisectorial durabil și comportament individual responsabil”

22 noiembrie
19:34 2019
„Sănătatea înseamnă efort multisectorial durabil și comportament individual responsabil”

Interviu cu Dr. Igor Pokanevych, reprezentantul OMS și șeful Biroului OMS din Republica Moldova

A vizitat Republica Moldova de nenumărate ori, fiind membru al diverselor grupuri de experți internaționali în domeniul sănătății, iar din 2019 a preluat conducerea Biroului Organizației Mondiale
a Sănătății (OMS) de la Chișinău.  Dr. Igor Pokanevych
s-a alăturat familiei OMS din 2006, conducând oficiul organizației din Ucraina până în 2013. Și-a continuat apoi cariera în oficiile OMS din Asia de Sud-Est și Centrală, fiind responsabil de administrarea oficiilor și implementarea diverselor programe de sănătate. Este absolvent al Universității de Medicină din Kiev (Ucraina) și deținător al titlului de master în sănătate publică al Universității din Boston (SUA).

Astăzi vorbim cu  dl Pokanevych despre actualele provocări ale sistemelor de sănătate, acoperirea universală cu servicii medicale, povara bolilor netransmisibile și prioritățile OMS în Republica Moldova.

Tema Zilei mondiale a sănătății din 2019 a constituit-o acoperirea universală cu servicii medicale și asistența medicală primară. În opinia Dvs., care este rolul asistenței medicale primare în transformarea sistemului de sănătate pentru a asigura acoperirea universală cu servicii medicale?

Acoperirea universală cu servicii medicale înseamnă că toți oamenii și comunitățile beneficiază de serviciile de sănătate de care au nevoie fără a suferi vreo povară financiară. Aceasta include o gamă completă de servicii medicale esențiale, de calitate, de la promovarea sănătății la prevenire, tratament, reabilitare și îngrijiri paliative. Asistența medicală primară joacă un rol esențial în atingerea acoperirii universale cu servicii medicale, deoarece este cea mai eficientă și cost-eficace cale spre atingerea acoperirii universale cu servicii medicale. Atingerea acoperirii universale este una dintre țintele stabilite de țările lumii atunci când acestea au adoptat Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Bolile netransmisibile au o povară mare asupra sistemului, inclusiv din punct de vedere financiar și managerial. Din experiența Dvs., ce trebuie să facem ca măsurile de prevenire întreprinse de sănătatea publică să fie eficiente și să putem dezvolta un sistem de sănătate durabil și accesibil?

Povara bolilor netransmisibile în lume devine tot mai mare și Moldova nu este o excepție. Rata acestor boli crește din cauza schimbării obiceiurilor și a comportamentelor de risc, precum alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice, fumatul, alcoolul. Bolile netransmisibile reprezintă 88% din totalul deceselor din Republica Moldova, principala cauză fiind bolile cardiovasculare, urmate de cancer și bolile sistemului digestiv. Aceste cifre sunt determinate de factorii principali de risc – fumatul, abuzul de alcool, inactivitatea fizică, alimentația nesănătoasă. De asemenea, rămâne înaltă prevalența bolilor mintale.

Ați menționat corect – dacă ne dorim să reducem această povară, trebuie să ne concentrăm pe comportamentul individual și să asigurăm eforturi și condiții adecvate pentru a preveni bolile. Doar așa vom putea opri această epidemie, iar oamenii din Moldova vor suferi mai puțin de ictus, atac cerebral, boli cardiovasculare și respiratorii, cancer. Vă aduc aici două exemple – circa 80% din atacurile cerebrale pot fi prevenite printr-un mod sănătos de viață, acestea fiind cauzate de hipertensiune arterială, colesterol ridicat, sedentarism, fumat, obezitate, diabet zaharat şi boli cardiovasculare. În ceea ce privește cantitatea de sare consumată de moldoveni, aceasta este de două ori mai mare decât cea recomandată de OMS  (5 grame pe zi), fapt ce duce la hipertensiune și apariția bolilor cardiovasculare.

De aceea, pentru a ne asigura că măsurile de prevenire sunt eficiente și cu impact, trebuie să abordăm starea de lucruri nu doar din perspectiva sistemului de sănătate, ci și din perspectiva multor altor domenii, precum educația, transportul, agricultura. Numai atunci când aceste sectoare își vor conjuga eforturile și își vor planifica propriile strategii, planuri și intervenții privind sănătatea oamenilor, vom putea atinge succesul. Există multe istorii de succes, așa-numitele best buys, care și-au demonstrat funcționalitatea, inclusiv la nivel global. În Moldova, putem observa deja intervenții serioase la nivel național privind controlul tutunului, ce au avut efecte pozitive nu numai asupra fumătorilor, dar și a copiilor, fumătorilor pasivi și comunităților în ansamblu.

Ce programe implementează la ora actuală biroul OMS din Republica Moldova?

Organizația Mondială a Sănătății este prezentă în Republica Moldova de mai bine de două decenii. Domeniile tehnice de suport au fost și sunt stabilite ținându-se cont de prioritățile sistemului de sănătate, OMS oferind sprijin Guvernului Republicii Moldova în interesul sănătății cetățenilor. Dacă e să vorbim despre domenii concrete, o realizare semnificativă poate fi considerată consolidarea sistemului de sănătate, Moldova fiind una din țările de pionierat privind introducerea sistemului de asigurări medicale obligatorii. Astfel, majoritatea populației țării a obținut acces la servicii adecvate de sănătate, fără a fi împovărată din punct de vedere economic și financiar. Desigur, există componente mai puternice și mai slabe ale sistemului, dar cunoaștem cu toții care au fost schimbările economice din ultimii ani. OMS continuă să ofere suport și lucrează foarte aproape cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Compania Națională pentru Asigurări în Medicină și alte instituții, acoperind diverse componente, inclusiv prevenirea bolilor transmisibile și a celor netransmisibile, managementul situațiilor de urgență, sănătatea mamei și a copilului, vaccinarea, resursele umane în sănătate.

În pofida faptului că vaccinurile moderne sunt extrem de eficiente și sigure, cele mai grave efecte secundare fiind excepțional de rare, din păcate, încă mai avem cazuri de boli cu sfârșit letal, care ar trebui de fapt să rămână doar în manualele de istorie, nu să fie urgențe în zilele noastre… Ce acțiuni e nevoie să se întreprindă pentru a reduce fenomenul ezitării de a se vaccina?

Vaccinurile salvează vieți și nu cred că există un mesaj mai puternic pentru părinți, bunici sau îngrijitori privind vaccinarea. Cea mai eficientă abordare privind ezitarea e să vedem împreună de ce unele persoane nu sunt vaccinate. În unele țări sau comunități, ori medicii trebuie să fie instruiți și încurajați să informeze părinții despre beneficiile imunizării, ori există alte motive sau alte căi de a ajunge la oameni și a le vorbi despre vaccinare. Totul depinde de persoanele care locuiesc în anumite regiuni, de bariere și convingerile oamenilor.

Există opinia comună că cei care prescriu antibioticele trebuie să-și schimbe comportamentul pentru a reduce rezistența la antibiotice. Care ar trebui să fie atitudinea acestora în această problemă?

Rezistența antimicrobiană a fost clasificată de OMS drept o problemă de nivel mondial, fiind catalogată unul din cele 10 pericole pentru sănătatea publică în 2019. Atenția asupra acestei probleme a sporit nu numai din partea agențiilor de sănătate, dar și a tuturor instituțiilor, ca oamenii să aibă acces la antibiotice și medicamente eficiente atunci când au nevoie. Astăzi observăm că microorganismele au devenit rezistente la multe din preparatele antimicrobiene, or asta înseamnă că data viitoare, dacă vor contracta o infecție, nu vor mai exista „arme” de luptă cu aceasta. De aceea, pe de o parte, intră în responsabilitatea sistemului și a prestatorilor de a prescrie antibiotice atunci când e nevoie de ele, pe de altă parte, e și responsabilitatea persoanei de a folosi antibioticul atunci când într-adevăr este indicat.

Ce urmează? Care sunt obiectivele și prioritățile OMS pentru perioada imediat următoare?

La ora actuală, împreună cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și alți parteneri de dezvoltare, lucrăm strâns la planurile de viitor, începând cu programul specific de doi ani al OMS, dar și la scopuri mai largi, precum elaborarea Strategiei de dezvoltare a sistemului 2030, care e în concordanță cu Strategia națională de dezvoltare, unde sunt setate obiectivele principale de dezvoltare a țării. În noua strategie, care este bazată și pe Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, sănătatea joacă un rol-cheie, și nu numai din perspectiva sănătății, dar și a bunăstării. Pentru a atinge aceste obiective e nevoie de politici și eforturi intersectoriale, inter-guvernamentale și de o abordare a sănătății prin prisma întregii societăți. Și dacă e să vă aduc un simplu exemplu de indicatori, putem vorbi despre calitatea apei. E un indicator legat și de sănătate, dar și de mediu, nutriție și educație. Toate aceste sectoare joacă un rol important în asigurarea apei de calitate. Sau dacă e să vorbim de siguranța rutieră și consumul de alcool, subiect stringent pe agenda actuală a Guvernului și un domeniu în care OMS a lucrat mulți ani – reprezintă o problemă ce trebuie rezolvată nu doar în cadrul sectorului de sănătate. De aceea, conceptul modern de sănătate presupune atât eforturi multisectoriale durabile, cât și atitudine și comportament personal responsabil. Avem cu toții de muncit pentru a atinge un nivel de bunăstare dorit și a avea o stare de sănătate mai bună.

de Inga Pasecinic

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: