Politici de Sanatate

Sănătatea în date concrete

10 august
15:28 2021
Sănătatea  în date  concrete

Interviu cu dr. Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății.

Lecții învățate după pandemia de COVID-19? Provocări în ceea ce privește managementul unor afecțiuni cronice al căror diagnostic a fost, în multe cazuri, întârziat? Alinierea la standardele europene în ceea ce privește afecțiunile oncologice și integrarea tuturor inițiativelor derulate la nivel național? În contextul actual sunt întrebări firești care preocupă atât mediul academic, cât și pe cel al profesioniștilor și al asociațiilor de pacienți. Ministerul Sănătății are în vedere numeroase măsuri pentru redresarea domeniului, iar toate se bazează pe date concrete și pe aportul profesioniștilor, anunță ministrul Ioana Mihăilă.  

Specialiștii avertizează că, după COVID-19, ne vom confrunta cu „epidemii” de boli cronice. Suntem pregătiți pentru o nouă criză sanitară?

Nu aș merge așa departe încât să spun că ne vom găsi în fața unei crize sanitare odată ce vom depăși pandemia. Faptul că vom reuși să trecem peste acest moment demonstrează că sistemul nostru de sănătate și-a crescut reziliența și că a dezvoltat mijloace specifice prin care reacționează la diferitele provocări. Datorită lecțiilor învățate și asumate în timpul pandemiei, mă aștept să găsim mai ușor și mai rapid ca altă dată mecanismele prin care să gestionăm noi provocări.

În ultimul an și jumătate s-au înregistrat întârzieri în diagnosticarea multor pacienți cu boli grave, printre care și cancerul. Cum pot fi recuperate aceste întârzieri?

Este adevărat că resursele au fost concentrate pe lupta împotriva COVID-19, această concentrare însemnând dislocarea de personal dedicat, spitale dedicate, de multe ori amânarea intervențiilor chirurgicale sau a manevrelor diagnostice necesare. Este de înțeles, pe de o parte, concentrarea de forțe, pentru că vorbim despre o boală cu care nu ne-am mai confruntat până acum, care a pus mari probleme unor sisteme de sănătate mult mai dezvoltate. Pe de altă parte, acum știm mai multe lucruri despre acest virus, avem cunoștințe extinse cu privire la tratament și, cel mai important, avem vaccinul care conferă protecție. Mai mult, în rândul populațiilor la risc, și aici includ și pacienții oncologici, un procent considerabil de pacienți beneficiază deja de protecția oferită de vaccin. Aceeași ar trebui să fie situația și în rândul cadrelor medicale. Dacă vorbim de măsuri care să inducă o revenire la normalitate și o creștere a manoperelor diagnostice și terapeutice extrem de necesare pentru tratamentul pacienților oncologici, cred că a continua campania de vaccinare cu sprijinul asociațiilor de pacienți și al asociațiilor profesionale ale medicilor ar fi o măsură necesară și pe care o susținem, în așa fel încât să obținem, până în toamnă, o acoperire cât mai bună.

În al doilea rând, trebuie să vorbim despre renunțarea la împărțirea în spitale COVID și non-COVID, măsură pe care am luat-o deja prin ordin al ministrului sănătății și care va permite o activitate diagnostică și terapeutică aproape normală.

În al treilea rând, ne concentrăm pe revigorarea domeniului oncologiei românești prin conectarea la Programul european de luptă împotriva cancerului, însă aici rezultatele se vor vedea pe termen lung. Comisarul european pe Sănătate a declarat lupta împotriva cancerului un domeniu prioritar, aceasta înseamnă că pentru statele membre, inclusiv România, vor fi disponibile diverse fonduri și mecanisme dedicate domeniului oncologiei și consider o prioritate să putem accesa cât mai multe.

Planul Național de Cancer – inițiative

 În ce stadiu se află Planul Național de Cancer și Strategia Națională de Sănătate?

La nivelul ministerului derulăm un proiect cu finanțare europeană care are ca obiectiv elaborarea Strategiei Naționale de Sănătate. Începând cu luna iunie, primii experți au semnat contractele de muncă cu ministerul pentru activitatea vizând elaborarea strategiei. Până în prezent, au parcurs toate documentele furnizate pentru elaborarea analizei de situație, au demarat întâlnirile cu specialiști în domeniu și au început activitatea de colectare de date.

În ceea ce privește Planul Național de Cancer, în acest moment ne aflăm în fața mai multor inițiative, publice sau private, care au drept scop să livreze direcțiile unui plan național de cancer, și cunosc cel puțin patru care până în acest moment au funcționat independent. Primul pas este acela de a inventaria resursele și nevoile sistemului pentru a fundamenta eventuale decizii pe date concrete. Propunerea mea este ca Ministerul Sănătății să fie implicat și să coordoneze toate aceste inițiative deja existente, în așa fel încât să putem avea și un plan național așa cum ne dorim, termenul optimist fiind sfârșitul acestui an.

Aderența la tratament

 În această perioadă pandemică s-a făcut apel la pacienți să nu întrerupă tratamentul. Însă, în BPOC, anumite terapii inhalatoare sunt decontate doar 50%, iar acesta este, potrivit unui studiu realizat de Societatea Română de Pneumologie, unul dintre motivele principale pentru lipsa aderenței la tratament. Cum putem face mai accesibil tratamentul pentru acești pacienți?

La fel ca în cazul tuturor pacienților cu boli cronice, și în cazul pacienților cu BPOC complianța la tratament poate fi o problemă serioasă. Însă cred că nu ar trebui să gândim în termenii unei ecuații de tipul dacă terapia este gratuită, complianța la tratament va crește în mod automat. Așa cum de multe ori este cazul, complianța este vectorul rezultant al mai multor factori, printre care putem include, evident, și costurile terapiei. Este posibil ca o ajustare a decontării, mai ales în cazul medicamentelor costisitoare, să ajute. La fel de bine însă putem folosi mai multe măsuri, cum ar fi schimbarea stilului de viață, educația referitoare la boală, telemedicina, includerea în grupuri de suport și altele care încă sunt insuficient folosite la nivelul țării noastre.

Regândirea sistemului actual de decontare

Pandemia de COVID-19 a produs multe modificări în sistemul sanitar. Care sunt provocările pentru viitor?

O provocare actuală este reprezentată de absorbția fondurilor europene într-un procent cât mai mare. Trebuie să fim conștienți de două lucruri pe care pandemia ni le-a subliniat. În primul rând, avem o nevoie acută de investiții în infrastructură, iar fondurile europene sunt esențiale pentru a putea susține eficient toate aceste investiții.

O altă provocare este legată de regândirea sistemului actual de decontare, iar pentru acest lucru facem deja demersuri împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Am demarat deja un proces amplu de analiză și consultare privind elaborarea unui nou model al contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și normele de aplicare ale acestuia.

De asemenea, este necesară elaborarea unei politici coerente a medicamentului la nivel național, în așa fel încât să putem avea o aprovizionare constantă și stocuri adecvate cu medicamentele esențiale. Am făcut primii pași prin introducerea listei de medicamente esențiale în legislație. Aceasta conține 150 de denumiri comune internaționale (substanțe active), în total aproximativ 1.000 de medicamente care conțin aceste substanțe. Pe listă se regăsesc medicamente esențiale din programul național de oncologie pentru boala Wilson, pentru diabet, precum și pentru bolile endocrine, printre altele.

 

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: