
Interviu cu Marcel Ciolacu, președinte Partidul Social Democrat, președinte Camera Deputaților.
Pandemia care a afectat întregul mapamond în ultimii mai bine de doi ani și-a pus amprenta și asupra României, în toate domeniile. A devenit din ce în ce mai evident că sănătatea populației nu mai este doar o îngrijorare la nivel declarativ, ci trebuie să devină o preocupare reală, indiferent că vorbim de domeniul politic, de cel social sau economic, având impact inclusiv asupra viitorului politic al unei națiuni. „Sănătatea reprezintă un element important în dezbaterea publică cotidiană, cu atât mai mult în campania electorală, iar acest lucru evident că poate să influențeze rezultatul alegerilor”, este de părere Marcel Ciolacu.
Sunt studii care au demonstrat că diferențele în participarea la vot datorate inegalităților sociale, economice și de sănătate au efecte importante asupra rezultatelor electorale. Credeți că votul și sănătatea pot fi asociate, în sensul că persoanele cu o stare de sănătate mai proastă tind să fie mai puțin predispuse la vot?
Când o persoană are o stare de sănătate mai proastă, este limitată în desfășurarea multor activități pe care ar dori să le întreprindă, chiar și activități minore pentru o persoană sănătoasă, cum ar fi vizitarea familiei. Prin urmare, da, inclusiv votul este o activitate care ar putea fi afectată de starea de sănătate pe care o are o anumită persoană.
Bineînțeles că stimularea participării la vot a persoanelor care sunt afectate de diverse boli cronice poate fi făcută în mai multe feluri. Cea mai importantă vizează modul de organizare efectivă a alegerilor, mod care trebuie să asigure persoanelor greu deplasabile sau celor nedeplasabile accesul în condiții de egalitate la vot. Aici mă refer la existența urnelor mobile, care să facă posibilă exercitarea dreptului la vot pentru absolut toate persoanele, atât pentru cele care sunt la domiciliu, cât și pentru cele care sunt internate în unități de asistență medicală sau medico-socială. Apoi, prezența în dezbatere publică a unor programe ce vizează sănătatea poate stimula participarea la vot a persoanelor bolnave, pentru că aceste persoane sunt mult mai atente la aceste dezbateri decât o persoană sănătoasă. Servicii medicale de calitate superioară, anumite programe specifice de sănătate, cum este, de exemplu, cel pentru pacienții bolnavi de cancer, pot conduce la o determinare mai mare a persoanelor cu o sănătate afectată de a participa la acel scrutin și de a alege candidatul/ partidul care are în program aceste teme.
Reforma sistemului de sănătate a fost unul dintre subiectele principale cu care un candidat a câștigat alegerile prezidențiale în SUA. Poate fi sănătatea o temă de campanie câștigătoare pentru alegeri prezidențiale și în România?
Sănătatea reprezintă un element important în dezbaterea publică cotidiană, cu atât mai mult în campania electorală, iar acest lucru evident că poate să influențeze rezultatul alegerilor. Sigur, prin dezbaterea sau prin abordarea unei astfel de teme, dar și prin performanța obținută în timpul unui mandat de guvernare în domeniul sănătății, de exemplu, alegerile pot fi câștigate sau, după caz, pierdute de cei care nu au performat.
Reforma sectorului public al sănătății
Având experiența crizei sanitare provocate de COVID-19 și efectele acesteia, este foarte posibil ca pentru viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale asistența medicală să fie o problemă majoră care se va regăsi atât pe agenda publicului, cât și pe cea a partidelor. Sunt acestea pregătite să răspundă așteptărilor electoratului, care sigur nu vor fi mici, și să ofere o reformă structurală a sănătății publice?
Personal, consider că reforma sănătății sau reforma sectorului public al sănătății (cred că aceasta este mai corectă – pentru că sănătatea publică se referă la sănătatea comunității și nu la sănătatea individuală și la accesul individual la servicii de sănătate) trebuie să reprezinte una dintre temele principale de campanie electorală.
Mai mult decât atât, având în vedere că, de ani de zile, fiecare ministru își face propria „reformă”, cred că este necesar ca, indiferent de partidul politic sau coaliția care câștigă alegerile, câteva obiective comune să fie asumate de toți, să fie continuate și realizate, indiferent, repet, de cine vine la putere.
Bineînțeles că modul de realizare a acestor obiective asumate de toată lumea se poate face pe diverse căi, care depind de opțiunile politice, însă, cel puțin eu, ca social-democrat, sunt pentru dezvoltarea serviciilor medicale în sectorul public, acces universal la serviciile medicale, în sensul că serviciile medicale trebuie să fie cât mai apropiate de cetățeni și acordate atunci când aceștia au nevoie de ele, nu pe lista de așteptare, peste 2 luni. Din punctul meu de vedere, inclusiv participarea sectorului privat este esențială în asigurarea unor servicii medicale de sănătate, dacă ea se poate face printr-un mecanism economic, un mecanism de asigurări de sănătate care să nu greveze major bugetele familiilor și să limiteze, în fapt, accesul la servicii de sănătate.
Educație pentru sănătate în școli
Ce schimbări de politici ați susține pentru a motiva persoanele să își asume un mai mare simț al responsabilității individuale pentru deciziile legate de sănătate?
Comportamentul preventiv și deciziile corecte legate de propria sănătate sunt luate atunci când oamenii sunt informați și educați în acest sens. Drept urmare, cred că introducerea și extinderea programelor de educație pentru sănătate în școli este esențială. La școală, sub îndrumare de specialitate, cei mici trebuie să învețe cât de important este să previi în loc să tratezi. Și despre faptul că Google nu reprezintă o soluție atunci când vine vorba de sănătatea ta.
Și pentru adulți campaniile de conștientizare sunt binevenite, dar cred că aceste campanii trebuie integrate într-un cadru stimulativ, în sensul că pentru o persoană care apelează la servicii preventive ar trebui găsit cumva un mecanism prin care să fie favorizată, tocmai pentru că apelează la acest tip de servicii care, până la urmă, sunt pentru protejarea propriei stări de sănătate, pentru evitarea complicațiilor, pentru evitarea invalidității și nu mai spun de evitarea decesului. În acest sens, avem deja experiența altor țări, deci nu trebuie să inventăm lucruri. Sisteme care să stimuleze prevenția, care să stimuleze prezentarea imediată la medic atunci când apar simptome, există.
Însă atât educația, cât și campaniile de conștientizare trebuie să vină la pachet cu accesul facil la servicii medicale de calitate. Și, pentru că tot m-ați întrebat mai sus de pandemie, am văzut cu toții cum primele patru valuri ale pandemiei au fost marcate de foarte mult haos în ceea ce privește deciziile administrative și medicale, haos care a condus la prezentări tardive la medic, complicații și, din păcate, la foarte multe decese. În schimb, în valul cinci și valul șase mortalitatea s-a redus foarte mult, s-au redus foarte mult și complicațiile, pentru că serviciile medicale oferite au fost de tip ambulatoriu, unde oamenii s-au putut duce cu ușurință să-și facă investigații, să primească tratament, n-a trebuit să aștepte 7-10 zile până ajungeau în stare gravă la spital. Această experiență recentă dovedește că viitorul este al serviciilor medicale ambulatorii – care pot să fie și complexe, nu doar niște servicii limitate – care trebuie să fie la dispoziția cetățenilor în permanență.
Un sistem public de sănătate modern trebuie să se concentreze pe a preveni și mai puțin pe a trata. Ce rol pot juca liderii politici pentru a facilita o schimbare de accent a asistenței medicale în acest sens – de la îngrijirea intensivă la promovarea sănătății și prevenirea bolilor cronice?
Liderii politici pot juca două roluri. În primul rând, e vorba de exemplul personal care trebuie dat fără ostentație, dar trebuie să facă parte din viața obișnuită a unor lideri politici. Să apelezi la servicii medicale preventive, tu sau familia ta, să accesezi programele de screening, să te vaccinezi și să-ți vaccinezi copiii și să faci cunoscut lucrul acesta. Toate aceste lucruri firești constituie exemple foarte bune pentru populație.
Cel de-al doilea lucru este legat evident de modul de gândire, de structurare și mai ales de finanțare a programelor de sănătate, care, așa cum spuneam și puțin mai devreme, trebuie să încurajeze, prin mecanismul de acordare a serviciilor, prevenția.
Ce rol ar trebui să joace guvernul în promovarea medicinei bazate pe știință și tehnologie și în promovarea unei infrastructuri solide de informare în domeniul sănătății?
De aceea am spus anterior de obiective comune în domeniul sănătății, susținute și implementate indiferent de culoarea politică a celui/celor care conduce/conduc guvernul sau Ministerul Sănătății. Doar astfel, întregul guvern, pe fiecare palier sau domeniu, nu doar ministrul de resort sau Casa Națională de Asigurări de Sănătate, poate implementa, împreună, un set coerent de politici de sănătate. Altfel, fără ca întreg aparatul administrativ central să tragă în aceeași direcție, totul rămâne la nivel declarativ
de Valentina Grigore