Cum vede unul dintre cei mai experimentați lideri din industria farmaceutică oportunitățile și barierele pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din România în 2024? Am stat de vorbă cu Cătălin Radu, director general Bristol Myers Squibb (BMS) România. Acesta are o experiență de peste 20 de ani în domeniul farmaceutic și de alți 5 în servicii financiare, conducând companii farmaceutice cu amprentă importantă și inspirând echipe mari de profesioniști pentru a pune la dispoziția pacienților români inovație medicală de ultimă oră.
Înaintea unui an electoral intens, cum ați descrie sistemul de sănătate, așa cum arată el în prezent?
Aș spune că este un sistem de sănătate în tranziție, aflat între dezideratul de a oferi pacienților standarde europene de îngrijire și, la celălalt pol, prins în paradigma unor practici și unor facilități depășite. Este clar, sistemul de sănătate din România a înregistrat progrese, precum un acces mai bun la tratamente de ultimă generație, aprobarea în timp record a Planului Național de Combatere a Cancerului, dar și actualizarea salariilor personalului medical. Sunt eforturi care trebuie apreciate. Mai sunt însă multe de făcut pentru a trece mai degrabă în partea dezideratului european. De exemplu, România se află în continuare la coada clasamentelor privind mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, mortalitatea infantilă sau accesul la terapii de ultimă generație.
Cât de importantă este finanțarea adecvată a sănătății?
România trebuie să înţeleagă că sănătatea este un domeniu strategic, care are nevoie de investiţii. Cu 6% din PIB alocări bugetare pentru sănătate suntem foarte departe de o medie europeană. Media din PIB în investiţii în sănătate în Europa era de 9% în urmă cu un an, iar acum, conform ultimelor estimări, Europa a ajuns la 10% din PIB. La noi se măreşte decalajul. Pentru mine, sănătatea nu este un cost. Este o investiție, una în coloana vertebrală a națiunii.
Un studiu McKinsey spune că un dolar investit în sănătate aduce înapoi, în diferite forme, în societate, între 2-4 dolari.
Cum este afectat accesul la medicamente de ultimă generație de o finanțare deficitară?
Aș lua exemplul concret al BMS: avem nu mai puţin de cinci indicaţii noi în oncologie care aşteaptă compensarea efectivă, dar nu sunt bani. Avem contractele semnate, dar nu se finanţează. Avem o moleculă care a primit decizie de includere condiţionată de mai bine de un an, dar care nici acum nu este pe lista cu molecule compensate.
La ce să ne așteptăm în perioada următoare din partea BMS? Noi tratamente, în ce arii terapeutice?
Avem un portofoliu solid în oncologie și hematologie, precum și tratamente în fază de cercetare și dezvoltare cu potențialul de a transforma imunologia și fibroza, bolile cardiovasculare și neuroștiința. Urmărim noi standarde de îngrijire prin unul dintre cele mai diverse și promițătoare portofolii de cercetare din industrie, cu peste 50 de compuși în dezvoltare în 40 de arii terapeutice. Și aici mă refer la medicamente cu potențial de transformare a unor boli precum cancerul, hematologia, insuficiența cardiacă, fibroza, scleroza multiplă, psoriazisul și neuroștiința. Acum trecem la următoarea generație de opțiuni de tratament, cum ar fi CAR-T. Am dus terapiile celulare la pacienți și suntem singura companie cu două terapii celulare aprobate împotriva a două ținte distincte. Toate aceste inovații vor putea fi puse și la dispoziția pacienților români, într-un timp cât mai scurt, dacă, împreună cu autoritățile, societățile medicale, asociațiile de pacienți și vocile industriei, vom găsi soluții concrete pentru un acces la standarde europene.
de Valentina Grigore
