Pentru a proteja de accidentele de muncă și de bolile profesionale aproximativ 217 milioane de lucrători din Uniunea Europeană (UE), Comisia Europeană a prezentat recent noul Cadru strategic pentru sănătate și securitate la locul de muncă 2014 – 2020, în care sunt identificate principalele provocări și obiective strategice în materie de sănătate și securitate la locul de muncă, prezentând acțiunile-cheie și instrumentele necesare pentru a le soluționa. Noul cadru vizează asigurarea continuării îndeplinirii de către UE a rolului de lider în promovarea unor standarde înalte în materie de condiții de muncă, atât în Europa, cât și la nivel internațional, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

„Reînnoim angajamentul Comisiei de a îmbunătăți continuu condițiile de muncă ale lucrătorilor din UE. Aceștia au dreptul să lucreze fără să se expună unor riscuri la adresa sănătății sau a siguranței la locul de muncă. Totuși, în UE, în fiecare an peste trei milioane de lucrători sunt victime ale unor accidente grave la locul de muncă, soldate cu 4.000 de decese. Accidentele de la locul de muncă și bolile profesio­nale afectează toate sectoarele și profesiile, indiferent dacă lucrătorii activează într-un birou, conduc un camion sau lucrează într-o mină ori pe un șantier de construcții. Ele nu cauzează doar suferințe personale, ci și costuri mari pentru întreprinderi și pentru societate, în ansamblu. Acest nou cadru strategic urmărește să contribuie la îmbunătățirea calității locurilor de muncă și a satisfacției la locul de muncă, îmbunătățind, în același timp, competitivitatea și productivitatea întreprinderilor europene, în special ale întreprinde­rilor mici și mijlocii, reducând astfel costurile sistemelor de securitate socială”, a declarat László Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune.

În cadrul strategic sunt identificate trei mari provocări în materie de sănătate și securitate la locul de muncă: îmbunătățirea implementării normelor existente în domeniul sănătății și securității, în particular prin creșterea capacității microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici de a institui strategii efective și eficiente de prevenire a riscurilor; îmbunătățirea prevenirii bolilor profesionale prin combaterea riscurilor noi și emergente, fără neglijarea celor existente; luarea în considerare a îmbătrânirii forței de muncă din UE.