Politici de Sanatate

Salarizarea personalului,  prioritatea numărul 1 a ministrului  Sănătății din Republica Moldova

17 decembrie
15:47 2015
Salarizarea personalului,  prioritatea numărul 1 a ministrului  Sănătății din Republica Moldova

Sistemul de sănătate din Republica Moldova se confruntă cu probleme semnificative, precum subfinanțarea sau personalul medical care să contribuie la calitatea serviciilor pe care le livrează cetățenilor săi. Strategia de dezvoltare a resurselor umane din Sănătate pe anii 2016-2025 urmează să fie aprobată de guvern, pentru a stabili direcțiile prioritare de intervenție și obiectivele pe termene scurt, mediu și lung pentru dezvoltarea resurselor umane din sistem. Ministrul Sănătății din Republica Moldova, Ruxandra Glăvan, care a preluat mandatul în a doua jumătate a acestui an, recunoaște vulnerabilitatea actualului sistem de salarizare și a pregătit o alternativă la vechiul proiect.

Ați identificat cele trei mari categorii de probleme cu care se confruntă sistemul sanitar din Republica Moldova – finanțarea sistemului, resurse umane din Sănătate și calitatea serviciilor. Ce măsuri aveți în vedere pentru a rezolva aceste probleme?

Ponderea bugetului sectorial din bugetul public naţional a crescut în ultimul deceniu de la 8,9% în 2000 la 12,8% în 2014. În acelaşi timp, ponderea cheltuielilor publice pentru sectorul Sănătăţii în PIB a înregistrat o creştere uşoară în ultimul an, cu 0,1 puncte procentuale, înregistrând în anul 2015 o rată de 5,3 la sută. Ministerul Sănătăţii a întreprins acţiuni concrete pentru menţinerea nivelului de finanţare în termeni reali a sectorului Sănătăţii din fondurile publice. Astfel, cheltuielile publice sectoriale pentru 2014 au constituit 5.890,5 milioane de lei, sau cu 663,6 milioane de lei mai mult, în comparaţie cu anul 2013. Din anul 2000 şi până în prezent, finanţarea sectorului Sănătăţii a cunoscut în dinamică o creştere constantă, iar în ultimii patru ani cheltuielile sectoriale s-au majorat cu 1,89 miliarde de lei sau cu 47,4%, comparativ cu anul 2010. Scăderea ponderii cheltuielilor totale sectoriale în PIB în anul 2010, comparativ cu anul 2009, şi cu mici devieri până în anul 2014, în pofida creşterii constante a cheltuielilor publice sectoriale, se explică prin rata de creştere mai mare a PIB-ului în anul 2010 (+18,9%), comparativ cu rata de creştere a cheltuielilor publice sectoriale (+3,89%).

Avem unele probleme cu asigurarea unui număr suficient de personal medical, distribuirea uniformă geografică, atragerea și retenția personalului medical în sistemul sănătății, salarizarea și motivarea, de asemenea migrația lucrătorilor medicali. Pentru soluționarea acestora avem elaborată Strategia de dezvoltare a resurselor umane din Sănătate pe anii 2016-2025, care urmează să fie aprobată de guvern. Acest document stabilește clar direcțiile prioritare de intervenție și obiectivele pe termene scurt, mediu și lung pentru asigurarea dezvoltării continue a resurselor umane din sistemul sănătății. Astfel, dorim îmbunătățirea procesului de guvernare a resurselor umane din sănătate, generarea adecvată, calitativă și cantitativă, a personalului medical în conformitate cu necesitățile sistemului sănătății, implementarea managementului modern al personalului la nivel de instituții medicale, asigurarea finanțării durabile pentru formarea, menținerea și dezvoltarea resurselor umane din Sănătate, elaborarea și implementarea mecanismelor eficiente de retenție și gestionare eficientă a mobilității personalului medical. Iar rezultatul este asigurarea funcționării eficiente a sistemului de sănătate prin personal medical suficient, la locul cuvenit, cu salarii decente, cunoștințe necesare pentru acordarea asistenței medicale de calitate populației.

Pentru susținerea instituţiilor medico-sanitare din ţară în procesul de furnizare a serviciilor, sunt trasate câteva direcţii în vederea îmbunătăţirii calităţii și siguranței asistenței medicale, precum standardizarea actului medical, implementarea mecanismelor moderne de control al calităţii serviciilor medicale, dezvoltarea sistemului instituţional de management al calităţii, fortificarea potenţialului tehnico-material din sistemul de sănătate și altele.

Aveți în plan și soluții de creștere a veniturilor personalului medical?

Actualul sistem de salarizare este adaptat diferitelor spectre de servicii medicale dezvoltate în Republica Moldova și diferitelor tipuri de personal medical, ține cont de experiența de muncă și de categoriile de calificare, de asemenea prevede un spectru de coeficienți de multiplicare, care sunt aplicați la salariul de bază.

În același timp, acest mecanism permite o discrepanță majoră între salariul unui specialist cu experiență față de unul tânăr (în defavoarea ultimului) – ceea ce demotivează absolvenții de a se angaja în sistemul sănătății și de a se menține acolo. De asemenea, acordarea categoriilor de calificare și plata pentru deținerea lor nu este corelată cu performanța la locul de lucru și nu motivează pentru performanță.

Astfel, ținând cont de faptul că mecanismul actual de salarizare nu este bazat pe performanță (mai ales în sectorul spitalicesc), nu pune în evidență competența profesională și abilitățile personale și nu contribuie la motivarea personalului din sistemul sănătății, ca drept consecință, salarizarea neadecvată contribuie la menținerea plăților informale în sistem – a fost elaborat un nou mecanism de salarizare a personalului medical încadrat în sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală. În acest context, Ministerul Sănătății a propus spre examinare Colegiului Ministerului noul proiect, care a fost susținut.

În esență, proiectul prevede un nou model de calcul al salariului ce include următoarele componente: partea fixă a salariului (se stabileşte individual, pentru fiecare angajat, în legătură cu funcţia deţinută şi cu specificul de activitate, conform salariilor de funcţie stabilite în mărime fixă), și partea variabilă a salariului, ce va constitui de la 15 la 50% (plata pentru indicatorii de performanță). Alte norme și garanții salariale stabilite de stat vor fi stabilite în marja de 5 – 15%, în conformitate cu normele existente.

În prima lună de la preluarea mandatului, ați spus că ați reușit reducerea datoriilor spitalelor cu 60 de milioane prin prezentarea unui plan de redresare financiară managerilor unităților spitalicești. Pe ce s-a axat, mai exact, acest plan?

Este adevărat că „moștenirea financiară”, atunci când am preluat mandatul de ministru, însemna 440 de milioane datorii în total pe sistem, dintre care peste 300 de milioane le reveneau instituțiilor republicane. Printre punctele planului de redresare a situației din sistem au fost: neadmiterea supraîndeplinirii volumului contractelor încheiate cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, restructurarea datoriilor (negocierea cu furnizorii privind stabilirea unui grafic de rambursare a datoriilor), neadmiterea formării stocurilor excesive, dar și majorarea volumului de servicii contra plată, respectând legislația în vigoare.

Referitor la proiectele desfășurate în parteneriat cu Ministerul Sănătății din România, ați declarat recent că aveți în vedere o serie de proiecte noi. Ne puteți spune ce domenii vizează acestea?

Un prim pas comun pe care vrem să-l facem este cel din cadrul Proiectului Transfrontalier SMURD II și vizează Institutul de Medicină Urgentă. La această unitate medicală, vrem să îmbunătățim calitatea tratamentului în urgențele medico-chirurgicale, prin consolidarea infrastructurii și capacităților din Unitatea Primiri Urgențe, care va fi integrată cu Blocul operator și Departamentul de anestezie și reanimare a pacienților. De asemenea, ne propunem dotarea departamentelor acestei instituții medicale cu utilaj și echipament necesare, respectiv instruirea personalului medical și paramedical în tehnici și proceduri standard de operare în urgențele medico-chirurgicale.

Avem și alte proiecte în discuție, unul dintre ele fiind modernizarea şi dezvoltarea serviciului radioterapeutic din cadrul Institutului Oncologic. În prezent, acesta este unica instituţie medico-sanitară din Republica Moldova care acordă asistenţă medicală specializată în tratamentul cancerului, inclusiv prin iradieri ionizante curative. Cu părere de rău însă, această unitate spitalicească nu dispune, în prezent, de echipament pentru planificarea radioterapiei (CT-Simulator), care ar permite obținerea unor rezultate mai bune în tratamentul radioterapeutic, respectiv efectuarea radioterapiei în mod corect şi adecvat.

Un alt proiect în discuție este dezvoltarea Serviciului de Asistență Medicală Urgentă la etapa prespitalicească pentru deservirea urgențelor medico-chirurgicale. Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății din 2008, statele din Comunitatea Europeană sunt obligate să realizeze aceste servicii numai cu ambulanțe de tip – și C. Din păcate, serviciul național de asistență medicală urgentă prespitalicească nu dispune de aceste dotări.

Din anul 2000 şi până în prezent, finanţarea sectorului Sănătăţii a cunoscut în dinamică  o creştere constantă, iar în ultimii patru ani  cheltuielile sectoriale s-au majorat cu 1,89 miliarde  de lei sau cu 47,4%, comparativ cu anul 2010.

Avem unele probleme cu asigurarea unui număr suficient  de personal medical, distribuirea  uniformă geografică, atragerea  și retenția personalului medical  în sistemul sănătății, salarizarea  și motivarea, de asemenea  migrația lucrătorilor medicali.

Ţinând cont de faptul că mecanismul  actual de salarizare nu este bazat  pe performanță (mai ales în sectorul  spitalicesc), nu pune în evidență  competența profesională și abilitățile  personale și nu contribuie la motivarea  personalului din sistemul sănătății

 Este adevărat că „moștenirea financiară”, atunci când am preluat mandatul de ministru, însemna 440 de milioane datorii în total pe sistem, dintre care peste 300 de milioane le reveneau instituțiilor republicane.

Un alt proiect în discuție este dezvoltarea Serviciului de Asistență Medicală Urgentă la etapa prespitali­cească pentru deservirea urgențelor medico-chirurgicale.

Aș putea spune că nu vom mai vorbi despre datorii în spitalele din Republica Moldova atunci când vom avea un management îmbunătățit, vom avea toate pârghiile ca să nu admitem procurarea bunurilor și serviciilor în exces, dar și atunci când vor fi respectate contractele conform prevederilor legale.

Dr. Inga Pasecinic

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: