Raportul global al Organizației Mondiale a Sănătății privind tuberculoza 2015 estimează că anul trecut au apărut 9,4 milioane de cazuri noi de tuberculoză, însă numai 6,1 milioane de cazuri au fost raportate de autoritățile naționale. Mai mult, 3,5% dintre cazurile noi și 11,5% dintre recidive au fost identificate ca fiind tuberculoză multidrog rezistentă (TB-MDR), una dintre cele mai mari provocări pentru sistemele de sănătate din întreaga lume.
În ceea ce privește România, numărul mare de cazuri de tuberculoză multidrog rezistentă plasează țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană. Aproape jumătate din cazurile din UE sunt înregistrate în țara noastră, susțin specialiștii români.
“România se menține pe primul loc la incidența globală a tuberculozei, cu o valoare de 4,7 ori mai mare decât țările din UE și de 2,5 ori mai mare decât media incidenței din regiunea OMS Europa”, a declarat dr. Gilda Popescu, coordonatorul programului național de control al tuberculozei, la Simpozionul satelit Janssen “Tuberculoza multidrog rezistentă – prezent și viitor” din cadrul Conferinței Naționale de Microbiologie și Epidemiologie 2015.
Cum tuberculoza multidrog rezistentă reprezintă problema cea mai mare a managementului tuberculozei în momentul de față, s-a elaborat strategia națională pentru controlul tuberculozei multidrog rezistente. Inițiativa urmărește eliminarea tuberculozei ca problemă de sănătate publică în România și are opt obiective importante.
“Două dintre aceste obiective sunt esențiale pentru a opri acest val de tuberculoză multidrog rezistentă pe care nu-l putem controla. Trebuie să asigurăm diagnosticul rapid pentru toate cazurile de TB și în special a celor chimio-rezistente. Un diagnostic rapid crește rata de succes pentru cazurile noi la 90%, la 85% pentru recidive și la 70%, pentru cazurile de tuberculoză multidrog rezistentă. Trebuie să reducem mortalitatea prin tuberculoză, astfel încât să vorbim de o incidență până în 2020 sub 5 la suta de mii de locuitori. Cu alte cuvinte, incidența trebuie să scadă anual cu 10 procente în România pentru a atinge acest obiectiv”, a explicat dr. Gilda Popescu, adăugând că “în următorii 5 ani principala noastră grijă este să avem fonduri pentru ca pacienții să aibă acces la diagnostic rapid și la tratamentul necesar”.
Pentru a duce la bun sfârșit obiectivele strategiei naționale este nevoie de intervenții majore, intervenții pentru asistență integrată, centrată pe prevenție și pe pacient, politici curajoase și sisteme de sprijin sanitar, cercetare inovativă și strategii bazate pe dovezi.
“O astfel de problemă de sănătate publică are nevoie și de măsuri speciale, care se referă la un pachet care implică decizie politică, resurse materiale și nu în ultimul rând resurse umane calificate, care să poată să gestioneze situația. Noi ne bucurăm că există o hotărâre a Guvernului României care stabilește elaborarea unei strategii dedicate acestei afecțiuni cu impact deosebit asupra sănătății publice, dar dincolo de strategii este nevoie de resurse umane și resurse materiale, astfel încât să discutăm peste cinci-șase ani de controlul tuberculozei și al tuberculozei multidrog rezistente”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.
Referitor la noile alternative terapeutice pentru tuberculoza multidrog rezistentă, prof. Alexandru Rafila a explicat că acestea sunt disponibile și în țara noastră, însă că mai sunt pași de făcut în acest sens: “Acest lucru trebuie înțeles foarte bine de decidenții din zona Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a Ministerului Sănătății, care împreună cu specialiștii din rețeaua de tuberculoză trebuie să introducă în România toate posibilitățile terapeutice medicamentoase existente la acest moment pentru tratamentul acestei afecțiuni”.
Ajunsă la cea de-a VIII-a ediție, Conferința Națională de Microbiologie și Epidemiologie din acest an marchează și împlinirea a 10 ani de la înființarea Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.
Mirabela Viașu
