Interviu cu conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială a României.
România poate contribui substanțial la avansarea proiectelor bilaterale, în vederea dezvoltării democratice a Republicii Moldova și a avansării parcursului său european, spune conf. dr. Diana Păun.
Sprijinul permanent pe care România l-a acordat Republicii Moldova în toată această perioadă pandemică a deschis calea spre un parteneriat eficient. Cum poate fi dezvoltat acest parteneriat în domeniul sănătății?
Cooperarea strânsă între România și Republica Moldova în această perioadă dificilă a reconfirmat relațiile speciale existente între cele două state, precum și apropierea care ne leagă și care a ghidat dezvoltarea unei relații de parteneriat mult înainte de contextul pandemic sau al crizei umanitare determinate de agresiunea rusă în Ucraina. În domeniul sănătății, cadrul juridic bilateral este unul consistent, cuprinzând „Acordul de cooperare între Ministerul Sănătăţii al României şi Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale”, semnat la Bucureşti la 3 decembrie 2010 și Protocolul de modificare a acestuia, semnat la Chişinău la 21 iulie 2014, valabil pe perioada Acordului. De asemenea, în domeniul medicamentelor de uz uman și al dispozitivelor medicale, există din anul 2020 un „Memorandum de Înţelegere privind cooperarea în domeniul medicamentului și dispozitivelor medicale între Agenţia Naţională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Agenţia Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Republica Moldova”. În același timp, trebuie amintit că ambele state participă la activităţile din Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est (SEEHN), rețea regională constituită în anul 2001, precum și la Grupurile de lucru în cadrul procedurii SEA privind Programul Programul Interreg NEXT România-Republica Moldova 2021-2027. Este important de menționat în acest context proiectul „Cooperarea transfrontalieră România-Republica Moldova” care urmărește îmbunătățirea infrastructurii mobile de urgență pentru servicii de resuscitare și descarcerare (SMURD), prin creșterea nivelului de instruire și menținerea capacității personalului profesionist de a interveni în situații de urgență – SMURD II”, finanțat în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, care se află în implementare și are o valoare de 10 milioane de euro. Într-adevăr, susținerea în perioada pandemică a fost edificatoare pentru importanța pe care România o acordă Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova. Alături de sprijinul umanitar substanțial constând atât în echipamente de protecție, cât și vaccinul împotriva COVID-19, România a sprijinit prin împărtășirea de bune practici pentru gestiunea pandemiei și pentru planificarea fluxurilor campaniei de vaccinare în Republica Moldova. Însă și România a primit, în contextul acutizării crizei sanitare din noiembrie 2021, sprijinul Republicii Moldova constând în 11 medici, 11 asistenți medicali şi 10 paramedici care s-au deplasat la Leţcani pentru a sprijini eforturile personalului medical românesc în valul 4 al pandemiei.
Acestea reprezintă câteva din reperele de cooperare care oferă o bază solidă a direcțiilor de acțiune viitoare. Și cred că dincolo de cooperarea în domenii de expertiză considerate clasice, putem avansa cooperarea și în domenii în care România are un potențial recunoscut internațional, dar nu suficient promovat și explorat în prezent, precum domeniul geriatriei și gerontologiei. Știu că au existat contacte pe linia ministerelor de resort acum câțiva ani pentru schimb de experiență și instruirea medicilor din Republica Moldova în România în domeniul geriatriei, dar și posibilitatea dezvoltării tratamentului Aslan în Republica Moldova, pentru ca cetățenii să beneficieze de cele mai moderne metode de prevenire și tratament a bolilor specifice vârstnicilor.
Care sunt prioritățile Administrației Prezidențiale române în ceea ce privește parteneriatul cu Republica Moldova? Care sunt domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova?
La 32 de ani de la adoptarea Declarației de Independență din 1991, relațiile noastre se bucură de un cadru consolidat de cooperare construit în baza comunității de limbă, istorie și cultură și fundamentat pe Parteneriatul strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Caracterul special al legăturilor bilaterale, marcat, de asemenea, de influențe regionale și europene, conferă României un interes legitim pragmatic față de integrarea Republicii Moldova într-o zonă prosperă, caracterizată prin stabilitate și securitate. În acest context, dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, latură prioritară a agendei comune, constituie un vector esențial al dialogului și schimburilor dintre statele noastre. Susținerea reciprocă strânsă în gestionarea crizei umanitare și pandemice reprezintă o continuare a solidarității manifestate în momente dificile de-a lungul trecutului nostru istoric comun, iar afinitățile care ne unesc într-o prietenie aparte vor impulsiona aprofundarea dialogului nostru în cât mai multe domenii de interes comun. Având în vedere aceste repere majore, România poate contribui substanțial la avansarea proiectelor bilaterale, în vederea dezvoltării democratice a Republicii Moldova și a avansării parcursului său european.
„Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova”, semnată la 23 noiembrie 2021 la Palatul Cotroceni, oferă prilejul unei abordări aplicate și cuprinzătoare a agendei sectoriale și stabilirea unor repere solide în vederea avansării proiectelor prioritare comune.
Criza umanitară provocată de războiul din Ucraina va necesita soluții urgente de ajutorare a populației afectate. Cum pot fi sprijiniți cetățenii din Republica Moldova care au/vor avea nevoie de asistență din partea României?
România a manifestat sprijin imediat pentru a susține Republica Moldova de fiecare dată când necesitățile au solicitat acordarea de ajutor. Criza umanitară declanșată de agresiunea armată a Federației Ruse în Ucraina, într-adevăr, aduce multe provocări în regiune, dar cu asistență adecvată și sprijin din partea partenerilor europeni și internaționali acestea pot fi gestionate adecvat.
România contribuie deja în prezent cu asistență umanitară consistentă pentru sprijinirea refugiaților ajunși în Republica Moldova, cu ajutoare constând în combustibil, resurse energetice, produse alimentare, transporturi cu materiale de primă necesitate. Mai mult, România a sprijinit Republica Moldova în gestionarea fluxului de refugiați, organizând coridoare verzi pentru preluarea directă, pe cale rutieră și feroviară, de refugiați ucraineni din Republica Moldova. Hub-ul logistic pentru gestionarea donațiilor internaționale pentru Ucraina, înființat la Suceava de Comisia Europeană sub umbrela RescEU – Mecanismul de Protecție Civilă al UE, deja operaționalizat în prezent, reprezintă un punct important care, în funcție de context, poate fi extins pentru a acoperi multiplele nevoi de asistență din regiune.
de Valentina Grigore
