Interviu în exclusivitate cu dr. Vytenis Andriukaitis, comisar european pentru Sănătate şi siguranţă alimentară

Stimularea economiei europene prin politicile de sănătate și siguranță alimentară reprezintă principalul obiectiv al mandatului noului comisar european pentru Sănătate și siguranță alimentară, dr. Vytenis Andriukaitis. Potrivit acestuia, cheltuielile din domeniul Sănătății nu sunt simple „cheltuieli”, ci investiții în capitalul uman și în productivitate, motiv pentru care își va concentra toate eforturile pentru a convinge statele membre ale Uniunii Europene să investească inteligent în Sănătate. În ceea ce privește România, comisarul european crede că este nevoie de o strategie de sănătate bine dezvoltată, restructurarea sectorului spitalicesc și dezvoltarea proceselor de informatizare și evaluare a tehnologiilor medicale.

Domnule comisar, ați declarat că sănătatea europeană are nevoie de o nouă stimulare. Ce anume trebuie să se schimbe?

În primul rând, trebuie să schimbăm modul în care vedem Sănătatea, dar și modul în care stabilim cheltuielile din acest domeniu. Consider că Sănătatea este un element-cheie în economia socială de piață și cred că trebuie să promovăm Sănătatea ca o investiție în oamenii noștri și în viitorul nostru. Cheltuielile privind Sănătatea nu sunt simple „cheltuieli”. O mai bună îngrijire, siguranță, produse farmaceutice la prețuri accesibile, tratamente eficiente și vindecare rapidă – toate sunt investiții în capitalul uman și în productivitate. Trebuie să privim dincolo de cheltuielile financiare și să recunoaștem că sănătatea oamenilor este un atu esențial pentru societate.

De asemenea, trebuie să abordăm orice obstacol ar putea apărea îngrădi accesul universal la servicii medicale de calitate în Uniunea Europeană. Acesta este un punct important pentru cetățeni, dar și un principiu inclus în Tratatul Uniunii Europene și în Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului. Trebuie să lucrăm în continuare pentru a elimina inegalitățile în Sănătate și în accesul la asistență medicală existente în prezent în Europa.

Ce trebuie să facă urgent statele membre, pentru a îmbunătăți sistemele lor de sănătate?

Sistemele de sănătate vor fi supuse continuu reformelor, pentru a se adapta la nevoile și resursele populației. Astfel, planul de acțiune variază de la o țară la alta. Fiecare stat membru este în măsură să identifice direcția reformelor necesare și să stabilească prioritățile. Comisia face recomandări specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european (n. red., ciclul de coordonare a politicii economice și fiscale în cadrul UE). Anul trecut, s-au făcut recomandări specifice la mai mult de jumătate din țările membre ale Uniunii Europene. Pe lângă importanța necesității de a asigura rentabilitatea și viabilitatea sistemelor de sănătate, Comisia a recomandat reforme concrete, orientate spre optimizarea sectorului spitalicesc, consolidarea asistenței medicale primare, îmbunătățirea accesului general la asistență medicală și raționalizarea cheltuielilor farmaceutice.

Documentul Comisiei privind „eficiența, accesibilitatea și mobilitatea sistemelor de sănătate”, adoptat în aprilie 2014, oferă recomandări cu privire la aspectele asupra cărora statele membre ar trebui să se concentreze în realizarea reformelor sanitare, dar și asupra modului în care pot face față îmbătrânirii populației, una dintre marile provocări ale sistemelor din întreaga lume.

Cum veți încerca să convingeți statele membre să investească mai mult în Sănătate?

Le-am explicat clar faptul că eu consider Sănătatea o investiție și voi continua să îndemn statele membre să investească mai mult în sănătate. O modalitate de a convinge scepticii este să le arăți că investițiile în sănătate nu înseamnă neapărat cheltuieli mai mari, ci un mod de a cheltui inteligent. Este vorba despre îmbunătățirea accesului la îngrijire medicală prin investiții în capitalul uman și în productivitate, oferind tuturor promovare, prevenire și protecție.

Îmbunătățirea sistemelor de prevenție este de maximă importanță. Cu cât sistemele de sănătate se concentrează acum mai mult asupra prevenției, cu atât mai puțin vor plăti pe tratament în următorii 15 sau 20 de ani. Cu cât sistemele noastre de sănătate sunt mai puternice, cu atât mai bine pregătiți vom fi să ne protejăm cetățenii de eventualele crize din Sănătate. Astfel, cu cât promovăm mai mult Sănătatea, cu atât viețile noastre vor fi mai bune.

Acesta este motivul pentru care voi sprijini eforturile depuse de statele membre pentru a investi în Sănătate și pentru a salva vieți. Împreună putem face mai mult. Împreună putem lucra mai bine și putem ajuta oamenii să ducă o viață sănătoasă.

Practic, politica de coeziune a UE și fondurile sale sunt instrumente puternice prin care putem ajuta statele membre să investească în Sănătate. Statele membre au alocat peste cinci miliarde de euro pe infrastructura sanitară din 2007 până în 2013. Fondurile pentru perioada 2014-2020 vor fi un stimul în a îmbunătăți și mai mult accesul la asistență medicală, pentru a face sistemele de sănătate mai eficiente și mai durabile, sau pentru a promova conceptul de îmbătrânire activă și sănătoasă. În plus, planul de investiții al președintelui Juncker, în valoare de 1,3 trilioane de euro, adoptat de Consiliul European în decembrie 2014, va permite statelor membre să investească în proiecte-cheie de stimulare a Sănătății.

Ați spus că prioritățile-cheie în ceea ce privește Sănătatea sunt: promovarea, prevenția, protecția. Cum putem îndeplini aceste obiective?

Într-adevăr, „promovarea, protecția și prevenția” a devenit mantra mea, iar eu voi sprijini aceste cuvinte prin acțiuni concrete. Se știe că o mare parte din povara bolilor și a cheltuielilor aferente poate fi prevenită. Prin urmare, voi lucra împreună cu statele membre pe prevenirea bolilor. Investind acum mai mult în prevenție, sistemele de sănătate vor plăti mai puțin în viitor pe tratament.

Uniunea Europeană poate ajuta statele membre să răspundă apelurilor privind serviciile de sănătate și creșterea opțiunilor tehnologice, deși bugetele lor sunt reduse. Aici, am de gând să promovez cheltuieli mai inteligente în Sănătate și nevoia de inovare prin consolidarea cunoștințelor și experienței în domeniul tehnologiilor medicale și al performanței sistemelor de sănătate.

De asemenea, consider că este extrem de important să ne asigurăm că toți cetățenii europeni sunt protejați în diferite situații de criză. Ca medic, vreau să mă asigur că legislația recentă a UE, cum ar fi Directiva privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, este implementată în beneficiul pacienților.

Ce ar trebui să facă România pentru a îmbunătăți indicatorii de sănătate și starea de sănătate a populației sale?

România are nevoie de reforme de sănătate pentru a îmbunătăți cost-eficacitatea sistemului de sănătate și pentru a garanta durabilitatea acestuia. România reprezintă o prioritate în contextul procesului de guvernanță europeană și este una dintre țările care au primit o recomandare specifică privind Sănătătea.

Mai mult decât atât, reformele de sănătate sunt o prioritate în Memorandumul de Înțelegere privind balanța de plăți (BoP) între Comisie și România. Comisia încurajează România să pună în aplicare reformele convenite. Printre elementele-cheie ale reformei se numără elaborarea unei strategii de sănătate cuprinzătoare, restructurarea sectorului spitalicesc, trecerea asistenței medicale spre îngrijirea ambulatorie și dezvoltarea procesului de informatizare și a celui de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA – Health Technology Assessment).

Dar cum ar putea efectiv România să îmbunătățească eficiența și durabilitatea sistemului de sănătate, astfel încât să poată oferi acces echitabil la asistență medicală pentru toți cetățenii săi?

Se preconizează că măsurile menționate mai sus pot îmbunătăți accesul echitabil la asistență medicală de calitate, menținând în același timp durabilitatea sistemului. Acțiunile specifice întreprinse de Comisie pot sprijini țări precum România. Mă refer aici la instrumentele de finanțare, cum ar fi Programul în domeniul sănătății Horizon 2020 și fondurile structurale, Directiva asistenței medicale transfrontaliere, prin care HTA, eHealth și rețelele europene de referință au fost înființate, precum și la Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate. Comisia încurajează foarte mult România să participe activ la aceste proiecte și să profite de beneficiile oferite.

România se numără printre țările cu acces redus la tratamente moderne, iar dacă guvernul nu decide să investească mai mult în tratamente inovatoare, lucrurile nu se vor schimba. Cum motivele financiare sunt principalul obstacol în acest proces, care ar fi sugestiile dvs.?

Implementarea reformelor va contribui la îmbunătățirea accesului la tratamente inovatoare prin reducerea cheltuielilor din alte domenii. Recent, România și-a actualizat lista de medicamente compensate și gratuite cu o serie de medicamente inovatoare, fapt care va ajuta la îmbunătățirea accesului la medicamente pentru anumite boli cronice, cum ar fi hepatita sau cancerul.

În plus, principiul cheltuielilor inteligente se aplică în special tehnologiilor inovatoare. Banii cheltuiți pe o tehnologie nouă de lux și care nu este eficientă reprezintă bani irosiți. Astfel, Comisia sprijină statele membre să dezvolte procesul de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA), pentru a aprecia valoarea reală a unui produs farmaceutic, a unei proceduri medicale sau a unui tratament. Acest lucru permite factorilor de decizie să aleagă cele mai bune mijloace de a investi banii și resursele, pentru a optimiza la maximum rezultatele. România poate beneficia foarte mult de pe urma cooperării în domeniul HTA.

Ați afirmat recent că implemnetarea Directivei privind asistența medicală transfrontalieră este o necesitate. De ce este atât de importantă această directivă?

Ea protejează drepturile pacienților la tratament într-o altă țară. Acest lucru ar putea fi deosebit de important pentru pacienții care, de exemplu, trebuie să aștepte o perioadă îndelungată pentru a primi tratamentul necesar acasă sau pentru cei care nu pot fi tratați decât într-un spital din afara țării. Pentru aceste persoane, Directiva poate fi o soluție salvatoare.

În plus, Directiva are o semnificație și mai mare pentru toți pacienții. Ea stabilește un set minim de garanții sau de drepturi care se aplică tuturor pacienților din UE. Și cere un anumit nivel de transparență din partea sistemelor de sănătate, cum ar fi tratamentele pe care le oferă sau nivelele de calitate și siguranță aplicate. Astfel, oamenii pot să vadă și să compare modul în care funcționează diferitele sisteme de sănătate. De altfel, Directiva ar putea influența schimbarea politicilor, în general, și cred că acest lucru ar fi pozitiv.

Care sunt principalele priorități din punctul de vedere al Comisiei Europene?

În timpul primului meu an de mandat, mă voi asigura ca legile importante, cum ar fi noua Directivă privind produsele din tutun și Directiva privind asistența medicală transfrontalieră, să fie implementate cât mai eficient. O parte esențială a activității mele va fi să mă asigur că pacienții își pot folosi dreptul de a primi asistență medicală în orice țară membră a UE, iar costurile necesare să fie rambursate. În plus, mai multe decizii adoptate în 2013 și 2014 vor intra în vigoare anul viitor, cum ar fi: logoul comun de a identifica farmaciile online acreditate, normele privind țara de origine a produselor din carne proaspătă, refrigerată sau congelată, de porc, oaie, capră sau pui, precum și alte norme de sănătate referitoare la plante și animale.

O altă prioritate este de a dezvolta în continuare expertiza și metodologia privind evaluarea performanței sistemului de sănătate. Pregătirea corespunzătoare a noilor inițiative legislative, evident, necesită timp. Anul acesta mi-l voi dedica discuțiilor privind noile inițiative legislative cu ceilalți comisari europeni, cu membri ai Parlamentului European, ai parlamentelor naționale și ai statele membre, precum și cu diferiți lideri de opinie din domeniu.

Mini C.V. dr. Vytenis Andriukaitis

- La 22 octombrie 2014 a fost ales comisar european pentru Sănătate şi siguranţă alimentară;-

- Membru al Adunării Mondiale a Sănătății, din 2014;

- Ministru al Sănătății în cel de-al XVI-lea guvern lituanian, din 2012 până în 2014;

- Membru în Parlamentul lituanian, în perioadele 1992-2004 și 2008-2014;

- În 1989 a fondat Partidul Social Democrat din Lituania;

- A practicat ca medic chirurg în Kaunas, Ignalina și Vilnius, în perioada 1975-1993;

- 1975 - a absolvit Universitatea lituaniană de Științe Medicale, cunoscută până în 1998 ca Institutul de Medicină din Kaunas;

Este căsătorit și are trei copii.

Comisia sprijină statele membre să dezvolte procesul de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA), pentru a aprecia valoarea reală a unui produs farmaceutic, a unei proceduri medicale sau a unui tratament.

Planul de investiții al președintelui Juncker, în valoare de 1,3 trilioane de euro, adoptat de Consiliul European în decembrie 2014, va permite statelor membre să investească în proiecte-cheie de stimulare a Sănătății.

Comisia sprijină statele membre să dezvolte procesul de evaluare a tehnologiilor medicale, iar România poate beneficia foarte mult de pe urma cooperării în domeniul HTA

Consider Sănătatea o investiție și voi continua să îndemn statele membre să investească mai mult în sănătate. O modalitate de a convinge scepticii este să le arăți că investițiile în sănătate nu înseamnă neapărat cheltuieli mai mari, ci un mod de a cheltui inteligent.

 Cu cât sistemele de sănătate se concentrează acum mai mult asupra prevenției, cu atât mai puțin vor plăti pe tratament în următorii 15 sau 20 de ani

 Maria Vasilescu