Politici de Sanatate

România, pe locul 3 la nivel european pentru cancerul faringian

14 octombrie
14:29 2019
România, pe locul 3 la nivel european pentru cancerul faringian

Interviu cu conf. univ. dr. Răzvan Hainăroșie, director medical, Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL „Prof. Dr. Dorin Hociotă”, Bucureşti

Nu toată lumea știe că, pe lângă multe secții de ORL din spitalele din țară, există și un întreg spital ORL – Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL „Prof. Dr. Dorin Hociotă”. Care sunt patologiile tratate aici?

Institutul a fost conceput de profesorul Dorin Hociotă, care îi poartă și numele. Inițial, a fost construită aripa A, cea de șase etaje. Apoi a apărut aripa B, o aripă dedicată chirurgiei otologice, adică se tratează cu precădere afecțiuni ale urechii. Avem o secție externă situată în cartierul Rahova, pentru demutizări de copii și alte patologii legate de tulburările de limbaj și de auz. Profesorul Hociotă era un renumit otolog, motiv pentru care corpul B a fost gândit astfel încât să poată primi pacienți străini la tratament, iar statul român să aibă cât mai mult de câștigat din acest lucru. Viziunea Profesorului Hociotă îmbracă și domeniul turismului medical, noțiune avangardistă la nivelul anilor ‘70. Din acest motiv, corpul B este alcătuit doar din rezerve, cu două paturi, cu grup sanitar propriu. Sperăm ca și în corpul A, cu sprijinul ministerului, să renovăm toată aripa, să utilăm saloanele mai bine și să avem grupuri sanitare proprii.

Profesorul Hociotă a fost un vizionar la vremea respectivă și a înțeles importanța supraspecializărilor. Din acest motiv, pe profesorul Romeo Călărașu l-a trimis la supraspecializare la Paris, acolo unde a învățat chirurgie cervicală, domnul profesor Bogdan a fost întemeietorul Școlii de Foniatrie din România și este una dintre cele mai vechi școli de foniatrie din Europa.

Cu ce se ocupă, mai exact, școala de foniatrie?

Sunt pacienți cu tulburări de voce. Colegii noștri tratează în cabinetele lor întregul spectru de profesioniști vocali, persoane care își folosesc vocea în exces: avocați, dascăli, cântăreți, medici, deci pe toți oamenii care folosesc mai mult vocea și care trebuie să comunice multe ore pe zi și au un efort susținut al vocii. Atunci când apar leziuni la nivelul corzilor vocale, vorbim de leziuni benigne, după operație, toți acești pacienți au nevoie de un program de reabilitare, iar colegii noștri ajută și în această direcție. La nivelul anilor ‘70, dacă vorbim de supraspecializare, într-adevăr era o viziune managerială de avangardă pentru momentul respectiv și atunci evident că spitalul a crescut foarte mult. Inițial, partea din activitatea otologică reprezenta un calup mare din ceea ce se întâmpla în spital. În zilele noastre, patologia de cap și gât, precum și patologia oncologică de la nivelul capului și gâtului ocupă o mare parte din activitatea spitalului.

Există o diferență între medicul ORL-ist care lucrează într-un spital generalist sau într-o policlinică și medicii care lucrează aici, în acest spital?

Cu siguranță că există diferențe. Specialitatea ORL și chirurgie cervico-facială, așa cum este titulatura modernă, este o specialitate care depinde foarte mult de tot ce înseamnă tehnică chirurgicală. Din fericire, în ultimii ani, aproape toate cabinetele ORL din policlinici, atât cele din privat, cât și cele de stat, s-au dotat și au diagnostic endoscopic. Toate cavitățile pe care le îngrijim noi sunt cavități prost iluminate natural și trebuie să le iluminezi, ca să le vizualizezi. Endoscopia, de orice tip, este foarte importantă și ne ajută să avem un diagnostic precoce și exact. Dar este inevitabil să existe diferențe mari, în primul rând din cauză că medicii care lucrează în policlinică nu au antrenamentul chirurgical din spital. Noi ne petrecem mai multe ore în sală decât în ambulator și am avut norocul în acest spital ca profesorii Hociotă, Călărașu sau profesorul Zaina, care este șeful clinicii la acest moment, să fie niște oameni extrem de iubitori de tot ce înseamnă nou și tehnologie. Vă dau un exemplu: pe vremea profesorului Hociotă, în colaborare cu Institutul de Fizică de la Măgurele, au încercat să dezvolte un laser chirurgical cu CO2, care la vremea respectivă era un proiect foarte serios. Se numea Bilas. Ulterior, după Revoluție, profesorul Călărașu a achiziționat primul laser chirurgical lumenist cu CO2 și de atunci suntem la a treia generație. La nivelul Societății Europene de Laringologie, este singurul recomandat. Deci noi întotdeauna am avut tehnologie în acest spital, desigur, la nivelul anilor respectivi, și evident că dezvoltarea a fost efectuată într-un ritm accelerat. Orice tip de chirurgie, mai ales cea în care este implicată multă tehnologie, are o curbă de învățare. Aceasta, din păcate, nu poate fi pensată și asistăm la o dezvoltare naturală. Vă dau un exemplu: când a apărut chirurgia endoscopică rinosinuzală la noi în spital, prima dată se aborda patologia benignă. Ulterior, au început să se abordeze tumori benigne, apoi a apărut și abordul de tumori maligne în cazuri bine selecționate, și acum, în colaborare cu colegii de la neurochirurgie, abordăm transnazal și chirurgie de bază de craniu endoscopic. Avem o colaborare chiar foarte bună cu colegii neurochirurgi.

Cât de des se întâmplă să ajungi la ORL, având o problemă la nivelul capului?

Patologia nu respectă întotdeauna specialitățile, așa cum ne-am dori noi. La nivelul bazei de craniu, noi suntem țara de jos și neurochirurgia este țara de sus. Baza de craniu este un teren al nimănui și atunci lucrăm și noi, și neurochirurgii. Se tinde, și la un moment dat probabil că se va și întâmpla, să apară o nouă specialitate, chirurgie de bază de craniu, care va avea cunoștințe comune și de neurochirurgie, și de ORL. Dar în acest moment, noi, pentru a putea aborda această patologie, trebuie să lucrăm împreună, ca o echipă. La baza craniului avem hipofiza, tumorile sinuzale care implică orbita și baza de craniu, fistulele de lichid cefalorahidian, meningoencefalocele care ajung în nas și care este de fapt patologie neurochirurgicală, dar care ajunge în nas, mastoidite acute care determină abcese la nivelul endocraniului, supurații sinuzale care determină abcese intracraniene și tot felul de astfel de probleme. Baza de craniu, în unele zone, are un milimetru grosime, deci este foarte ușor ca o patologie să treacă dintr-un etaj anatomic în celălalt.

Care sunt cazurile care vă provoacă cel mai mult?

Patologia oncologică este cea care ne ridică cele mai multe provocări. La nivelul capului și gâtului există vascularizație foarte bogată și evident că rezecarea tumorilor, atunci când ele apar, este destul de dificilă.

Cea mai lungă operație?

Șapte-opt ore. Mai ales la nivelul patologiei oncologice, practic în aceeași operație ai doi timpi chirurgicali: partea în care rezeci tumora și efectuezi evidările ganglionare, și timpul doi, de foarte multe ori, în cazurile avansate, ai nevoie și de reconstrucție care necesită mult din timpul operator. Din nefericire, în cancerul laringian, dacă ne uităm pe Registrul European de Cancer, România este undeva pe locul 6 ca incidență la nivel european și pe locul 3 pentru cancerul faringian. Cancerul laringian este determinat de fumat, iar pentru cancerul faringian combinația de tutun cu alcool este cea „câștigătoare”. Din nefericire, conaționalilor le plac și una, și alta, și atunci este evident că incidența acestui tip de cancer este foarte mare.

Cât la sută din pacienții dumneavoastră vin cu cancer?

E foarte greu de făcut statistica, dar ca evoluție este foarte dificil de spus pentru că evoluția pacientului depinde în mare măsură de stadiul în care se adresează medicului. Din nefericire, în problema cancerului de laringe, de exemplu, la noi în spital peste jumătate din pacienții noștri se adresează medicului în stadii avansate și atunci evident că și opțiunile sunt îngustate, deci și evoluția este mai proastă. Noi deservim un areal foarte larg. Aici vin pacienți cam din toată țara, iar mare parte din ei nu sunt suficient de bine educați din punct de vedere medical.

 

de Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: