
Primul laborator din România acreditat internațional pentru analiza mutației TP53 prin tehnica de biologie moleculară de secvențiere de nouă generație (NGS) se află la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB). În contextul în care, din ce în ce mai mult în ultima perioadă, vorbim de medicina personalizată, în special în oncologie, această acreditare reprezintă un mare avantaj atât pentru medici, dar mai ales pentru pacienții cu leucemie limfocitară cronică (LLC), care primesc tratamentul potrivit în funcție de riscul genetic, a explicat, pentru revista Politici de Sănătate, prof. dr. Horia Bumbea, medic primar hematolog, coordonatorul Compartimentului de Transplant Medular din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), președinte al Comisiei de hematologie din Ministerul Sănătății.
Leucemia limfocitară cronică este cea mai frecventă limfoproliferare cronică. Care este adresabilitatea SUUB pe această patologie? Câți pacienți sunt în România?
În Europa, incidenţa raportată este de 4-5 cazuri/100.000 persoane/an. Pentru leucemia limfocitară cronică, în România nu există în acest moment un registru funcţional care să furnizeze informaţii clare despre incidenţă şi mortalitate. Însă, având oportunitatea de a acoperi o mare parte din diagnosticul prin imunofenotipare a cazurilor de LLC, pot să estimez că avem în România o incidență a cazurilor diagnosticate de cca 1000 pacienți noi pe an. La Spitalul Universitar de Urgență București avem în îngrijire mulți pacienți cu limfoproliferări cronice, care sunt monitorizați periodic sau primesc tratament specific.
Care este rolul tehnicii de biologie moleculară de secvențiere de nouă generație (NGS) în diagnosticul LLC? Care sunt beneficiile?
Pacienții cu LLC sunt îngrijiți în conformitate cu recomandările ghidurilor internaționale, care recomandă evaluarea clinică și biologică a factorilor de prognostic ce ghidează planul terapeutic al pacienților. Tehnicile de biologie moleculară recomandate de aceste ghiduri ne ajută să analizăm statusul mutațional al lanțurilor grele ale imunoglobulinelor (IGHV) și mutațiile TP53 (proteină oncosupresoare aflată pe brațul scurt al cromozomului 17). În acest sens, știm că peste 50-60% dintre bolnavi au status nonmutat al IGHV, ceea ce induce un risc de progresie mai mare, dar și un răspuns la chimioimunoterapie mai slab. Aproximativ 10% dintre pacienții cu LLC prezintă mutații TP53, care nu sunt detectate prin tehnicile FISH, astfel încât secvențierea ADN este singura metodă care le poate detecta. Această analiză a fost standardizată inițial pentru tehnica de secvențiere convențională Sanger, însă în prezent este standardizată și metoda de secvențiere de nouă generație (NGS) care are o putere mai mare de a discerne clonele și subclonele patologice. De ce sunt necesare aceste analize? Pentru că pacienții cu mutație p53 și/sau del 17p au cel mai slab răspuns la imunochimioterapie, cu risc mare de recădere și supraviețuire mai redusă decât pacienții fără aceste mutații, și pentru aceștia se recomandă chiar tratament pe perioadă continuă utilizând molecule noi.
Ce înseamnă această acreditare internațională pentru SUUB?
Tehnicile de analiză prin biologie moleculară utilizate în evaluarea pacienților cu LLC sunt recomandate în ghidurile internaționale, ESMO, NCCN, iwCLL. În aceste ghiduri, care sunt de referință pentru managementul bolilor hematooncologice, se precizează, de asemenea, că se recomandă utilizarea tehnicilor acreditate de ERIC (EUROPEAN RESEARCH INITIATIVE ON CLL), care realizează și acreditarea centrelor pe aceste tehnici. Acreditarea ERIC înseamnă că rezultatele analizelor efectuate în laboratorul acreditat ERIC sunt recunoscute oriunde în lume, atât în Europa, cât și în America. În plus, ne mândrim că SUUB a introdus și România pe harta rețelei de centre acreditate ERIC, poziție care nu exista până acum, și, de asemenea, că este primul laborator din România care este acreditat ERIC pentru tehnica de NGS în analiza mutațiilor TP53. Această realizare a fost posibilă datorită unor proiecte vizionare derulate în SUUB, începând cu proiectul MOLIMAGEX coordonat de prof. dr. Cătălin Cîrstoiu care a creat acest laborator și continuând cu RO.19, coordonat de prof. dr. Monica Cîrstoiu, prin care s-a continuat dotarea laboratorului.
Cât de importantă este personalizarea tratamentului la pacienții cu LLC? Au acces pacienții la tratamente de ultimă generație?
Pacientul cu LLC are particularități care definesc evoluția de la caz la caz. Este vorba de particularități clinice, biologice, asocierea anumitor comorbidități sau a unor modificări genetice diferite. În prezent, terapiile pentru leucemia limfocitară cronică permit adaptarea tratamentului în funcție de tolerabilitatea diferită și reacții adverse care să nu crească riscul de complicații severe. Dacă analizăm ghidurile de tratament vom regăsi medicamentele care sunt disponibile pacienților români, deoarece în ultimii ani s-au aprobat și la noi terapii care au fost avizate de FDA și EMA.
Recent, Spitalul Universitar a sărbătorit realizarea a peste 100 de transplanturi medulare. Care sunt indicațiile pentru acest gen de transplant?
Transplantul cu celule stem hematopoietice reprezintă o procedură de consolidare a răspunsului terapeutic, cu indicație oncohematologică la adulți în special în leucemiile acute, limfoame, mielom multiplu, sindroame mieloproliferative cronice. Este o metodă de terapie celulară de înaltă performanță care crește șansele de răspuns terapeutic la pacienții cu risc înalt și cei care pierd răspunsul la terapia standard.