Interviu cu Ioan Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene
Care sunt, în prezent, programele prin care sunt disponibile fonduri europene pentru domeniul Sănătate pentru perioada 2021-2027?
În viitoarea perioadă 2021-2027, România a luat decizia de a elabora în premieră un program operațional multifond dedicat Sănătății, bazat pe strategia națională de sănătate, cu o alocare de circa 4,7 miliarde de euro. Suplimentar, Sănătatea va fi finanțată și prin cele 8 programe operaționale regionale care au în vedere măsuri de eficientizare energetică a clădirilor dedicate serviciilor medicale. O altă veste bună pentru pacienți o reprezintă Programul EU4Health cu o alocare de 9,4 miliarde euro, gestionat direct de Comisia Europeană, căruia i se adaugă și alte instrumente de finanțare, precum Orizont (Horizon Europe), Programul Europa Digitală și CEF Digital, instrumente care vor finanța rețele care vor conecta factorii socio-economici, inclusiv spitale și centre medicale în zone în care nu există astfel de rețele.
Ce tip de acțiuni sunt finanțate (infrastructură medicală, echipamente medicale, resursă umană, cercetare)?
Ținând cont de importanța națională pe care o are un sistem medical performant și luând în calcul lecțiile învățate în cele două exerciții financiare parcurse deja de România, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) are ca prioritate crearea cadrului legal și a întregului mecanism, inclusiv negocierile cu Comisia Europeană, astfel încât lansarea apelurilor de proiecte să se realizeze încă de la începutul exercițiului financiar 2021-2027.
Prioritare sunt investițiile în:
- infrastructura spitalelor regionale Cluj, Iași și Craiova – etapa a II-a, precum și în infrastructura spitalelor cu impact teritorial major;
- serviciile de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu: infrastructura cabinetelor medicilor de familie, infrastructura pentru servicii de asistență medicală școlară și comunitară, inclusiv servicii de asistență stomatologică, unitățile sanitare care furnizează asistență medicală ambulatorie, centre de screening;
- serviciile de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung, incluzând și investițiile în măsuri sistemice și pentru dezvoltarea competențelor personalului, precum și servicii medicale destinate persoanelor vulnerabile;
- creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii, prin dezvoltarea: sistemului de transport, preluare, precum și a unităților dedicate îngrijirii pacienților critici, inclusiv copii, a sistemului național de transfuzii, a rețelei de laboratoare regionale, a spitalelor orășenești, a rețelei de genetică medicală. Concomitent, vor fi finanțate: – implementarea de programe de screening populațional/diagnosticare și tratament al stadiilor incipiente în special pentru persoane din grupurile vulnerabile, pe segmente care constituie principalele cauze de mortalitate: cancer col uterin, cancer mamar, cancer colorectal, hepatite/HIV SIDA, screening metabolic, tuberculoză, testare genetică, screeningul factorilor de risc comuni ai bolilor cronice etc., – măsuri de diagnosticare precoce și/sau tratament antenatal/ neonatal/ postnatal, – implementarea de programe de diagnosticare precoce și tratament, în special pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile, precum cancer pulmonar, cancer prostată, cancere ginecologice, cancere ale capului și gâtului, testare genetică etc. O componentă importantă pentru care vor fi alocate fonduri europene este cea care urmărește controlul infecțiilor asociate actului medical.
- abordări inovative în cercetarea din domeniul medical. Investițiile în domeniul cercetării vor sprijini:
– dezvoltarea infrastructurii, modernizarea, reluarea producției de vaccin și dezvoltarea de noi produse farmaceutice în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”;
– realizarea unei infrastructuri de cercetare-dezvoltare în domeniul genomicii;
– consolidarea capacității de cercetare-dezvoltare în domeniul tratării cancerelor.
- digitalizarea sistemului medical: Investițiile vor susține:
– refacerea și modernizarea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
– dezvoltarea Observatorului național pentru date în sănătate;
– digitalizarea internă și externă a instituțiilor din domeniul medical precum și uniformizarea fluxurilor informaționale.
- promovarea metodelor moderne de investigare, intervenție, tratament – dezvoltarea de centre de excelență în terapii celulare inovative în hematologie și transplant medular, boli digestive și transplant hepatic, urologie și transplant renal.
Prioritățile bugetului european s-au schimbat odată cu criza coronavirusului. Cum s-a reflectat lucrul acesta în alocarea fondurilor pentru Sănătate în România?
Criza coronavirus a impus ca MFE să identifice rapid surse pentru realocări din actualele programe operaționale fără a afecta indicatorii propuși, totodată obținând și acordul Comisei Europene, dar creând și cadrul legal pentru implementarea noilor măsuri. Un prim exemplu au fost identificarea și realocarea a 350 de milioane de euro pentru Programul Operațional Infrastructură Mare și 120 de milioane pentru Programul Operațional Capital Uman (POCU). Suplimentar, România va mai beneficia de suplimentări ale fondurilor alocate perioadei 2014-2020 în valoare de 1,495 miliarde de euro prin ReactEU, cât și prin măsurile care vor fi incluse în planul de reziliență.
Din anul 2021 va exista pentru prima oară un program operațional dedicat exclusiv Sănătății. De ce sumă va dispune România și cum va putea fi cheltuită?
Alocarea preliminară pentru Programul Operațional Sănătate (POS) este de aproximativ 4,7 miliarde euro. Intenționăm ca programarea pentru acest domeniu să impună schimbări structurale ale modelului de finanțare:
– definirea în cadrul POS a unui număr de operațiuni de importanță strategică; acestea presupun o abordare coordonată a apelurilor de proiecte care urmăresc un singur obiectiv și care în implementarea PO vor necesita o atenție și o monitorizare adecvate. Câteva exemple de operațiuni: consolidarea capacității în domeniul tratării cancerelor, măsuri destinate creșterii capacității de îngrijire medicală a pacientului critic cu patologie vasculară cerebrală acută, implementarea de măsuri de screening populațional. Prin POS se va finanța întreaga paletă de servicii medicale, de la măsuri de diagnosticare precoce, dezvoltarea de centre regionale de referință/de excelență, inclusiv dotări cu echipamente, formarea personalului cu accent pe proceduri minim invazive, dar vom sprijini și centrele de recuperare. Prin urmare, finanțarea va fi direcționată atât pentru a crește accesul la servicii de sănătate, inclusiv servicii medicale de calitate, cât și către concentrarea către soluționarea principalelor cauze de mortalitate.
– simplificare – în POS vor fi domenii în care apelurile vor fi finanțate din mai multe fonduri, dar beneficiarii vor depune un singur proiect; vom prevedea pe anumite domenii opțiuni de cost simplificat, rambursarea cheltuielilor făcându-se cu dovada de prestare a serviciilor medicale.
– pregătirea proiectelor. La acest moment, MFE identifică soluții pentru ca anumite proiecte din domeniul Sănătății să beneficieze de sprijin în vederea pregătirii acestora.
La acest moment, care sunt cele mai mari proiecte din domeniul Sănătății aflate în derulare cu finanțare europeană?
Principalele proiecte cu finanțare europeană aflate în derulare sunt cele finanțate din Programul Operațional Regional 2014-2020, care prevăd construirea spitalelor regionale cu o valoare a contractelor între 499 și 599 de milioane de euro. În cadrul POCU se află în contractare proiectele de screening, cele mai mari valori urmând a fi cele pentru domeniul cancer de col uterin–fiecare proiect regional poate avea o valoare de până la 10,5 milioane de euro.
de Bogdan Guță
Foto: Inquam Photos| George Calin
