Politici de Sanatate

România a făcut progrese privind reformele în sectorul sănătății

01 octombrie
10:44 2015
România a făcut progrese privind reformele în sectorul sănătății

Deși nu se numără printre țările care au înregistrat cele mai bune rezultate în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, România a învățat din greșelile făcute în prima perioadă de programare și se îndreaptă spre un nivel acceptabil. Evoluția este evidentă, susține Comisarul European pentru Politica Regională, Corina Crețu. De asemenea, România a făcut progrese în domeniul implementării reformelor sanitare.

România înregistrează o rată a absorbției destul de scăzută. Care credeți că sunt cauzele acestei situații?

România este stat membru al Uniunii Europene din anul 2007 și prima perioadă de programare pe care țara a trebuit să o gestioneze a fost 2007-2013. Absorbția în 2011 era de numai 6%, dar, în urma unor acțiuni susținute, a ajuns astăzi la peste 60%. Este un rezultat bun, dar efortul trebuie continuat până la sfârșitul anului 2015.

Criza economică, lipsa strategiilor și capacitatea administrativă limitată au fost obstacole în calea implementării rapide a programelor 2007-2013. Programele 2014-2020 au integrat lecțiile învățate din trecut și, datorită unui set de condiții preliminare, ajutăm România să elaboreze strategiile necesare (de exemplu, în sectorul sănătății), să realizeze reforme (în ceea ce privește achizițiile publice) și să găsească soluții pentru probleme de fond, cum ar fi accesul IMM-urilor la finanțare și îmbunătățirea legăturilor dintre cercetare, inovare și industrie. Toate acestea vor sprijini România să profite cât mai mult de investițiile Uniunii Europene în perioada 2014-2020.

Având în vedere evoluția din prima jumătate a anului, credeți că România și-ar putea îmbunătăți rata de absorbție a fondurilor europene?

Când am preluat portofoliul politicii regionale, în noiembrie 2014, una dintre primele mele inițiative a fost crearea unui grup de lucru pentru a ajuta statele membre cu un grad redus de absorbție să profite cât mai mult de alocările rămase din perioada 2007-2013. România este unul dintre statele membre care beneficiază de activitatea acestui grup de lucru, iar până acum au avut loc 25 de întâlniri între membrii acestuia și autoritățile române. Suntem în dialog permanent cu autoritățile române pentru a le sprijini să implementeze programele 2007-2013 într-o manieră rapidă și eficientă, având în vedere interesul cetățenilor și respectând flexibilitatea regulilor existente. Experții acestui grup de lucru sprijină administrațiile naționale și regionale pentru a crește gradul de absorbție pentru fondurile rămase din perioada 2007-2013 și pentru direcționarea lor spre programe și proiecte adecvate. Într-o a doua fază, acest grup de lucru se va concentra asupra programelor 2014-2020, pentru a asigura demararea acestora la timp și implementarea lor cu succes pentru noua perioadă de programare.

Ca urmare a activității acestui grup de lucru, a fost evitată până acum dezangajarea a aproape 800 de milioane de euro. Comisia Europeana face tot posibilul pentru a sprijini România să absoarbă cât mai mult din fondurile corespunzătoare perioadei 2007-2013. Cu toate acestea, autoritățile trebuie să se alăture eforturilor noastre cu aceeași determinare și să vină cu soluții eficiente pentru îmbunătățirea modului de gestionare a fondurilor europene.

Spuneați la începutul anului că este extrem de important să nu trecem cu aceleași probleme în următoarea perioadă de finanțare. Ce riscă România, dacă nu-și rezolvă problemele până atunci?

Eforturile pe care autoritățile române le depun pentru a folosi cât mai mult din sumele alocate în perioada 2007-2013 nu trebuie să împiedice însă demararea la timp a noilor programe. În iunie am adoptat Programul Operațional Regional, iar Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a fost adoptat în iulie. Dar cea mai dificilă parte a muncii abia începe: implementarea proiectelor. Cele 23 de miliarde de euro disponibile prin Politica de Coeziune reprezintă o oportunitate, iar România ar trebui să profite de aceste fonduri pentru creșterea competitivității economice și a nivelului de trai al cetățenilor.

În acest sens este nevoie și de simplificarea procedurilor la nivel național. Tocmai de aceea, la nivelul Comisiei am înființat deja un grup de lucru, care să vină cu propuneri concrete în privința simplificării procedurilor la nivel european și să identifice modalitățile prin care fondurile europene pot fi accesate mai ușor. Eu cred că existența unei administrații performante este cheia succesului, iar noi suntem gata să ajutăm autoritățile române în acest sens.

Care ar fi primele trei măsuri pe care România le-ar putea lua pentru a stimula absorbția de fonduri europene?

Beneficiarii au nevoie de sprijin pentru a-și pregăti proiectele în mod adecvat, iar pentru a avea rezultate concrete aceste proiecte trebuie implementate. Apoi, monitorizarea atentă a evoluției implementării este crucială. Sunt etape de urmat și indicatori foarte clari pentru fiecare parte a programului, pentru a măsura performanța și a înlătura blocajele. Este esențial să existe proiecte mature, mai ales când e vorba de cele prinse în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), după cum la fel de importantă este existența unei bune capacități administrative și a unei cooperări continue între toți actorii instituționali implicați.

Printre recomandările primite de România pentru perioada 2015-2016 se numără și continuarea Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020. Cum este văzut procesul implementării acestei strategii la nivelul Comisiei?

Conform evaluării făcute de Comisie în recomandările specifice de țară publicate în mai 2015, România a făcut câteva progrese privind reformele în sectorul sănătății. Rezultatele privind asistența medicală, accesibilitatea, cât și utilizarea eficientă a resurselor rămân însă o problemă, mai ales în mediul rural. Comisia Europeană lucrează la o evaluare a progresului făcut de România în urma acestor recomandări.

Ce alte recomandări în domeniul sanitar ar trebui urgent puse în aplicare de România pentru a crește accesul populației la tratament?

Pe lângă nevoia de a implementa Strategia națională de sănătate 2014-2020, România trebuie să definitiveze reformele structurale la nivelul sistemului de sănătate. Acestea sunt esențiale pentru îmbunătățirea accesului la asistență medicală de calitate și păstrarea sustenabilității sistemului sanitar.

Absorbția în 2011 era de numai 6%, dar, în urma unor acțiuni susținute, a ajuns astăzi la peste 60%.

Eforturile pe care autoritățile române le depun pentru a folosi cât mai mult din sumele alocate în perioada 2007-2013 nu trebuie să împiedice însă demararea la timp a noilor programe.

A fost evitată până acum dezangajarea a aproape 800 de milioane de euro. Comisia Europeana face tot posibilul pentru a sprijini România să absoarbă cât mai mult din fondurile corespunzătoare perioadei 2007-2013.

Cele 23 de miliarde de euro disponibile prin Politica de Coeziune reprezintă o oportunitate,  iar România ar trebui să profite de aceste fonduri pentru creșterea competitivității economice și a nivelului de trai al cetățenilor.

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: