Interviu cu dr. Simona Pârvu, director general Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)
Sănătatea publică bazată pe dovezi și politicile de sănătate fundamentate de dovezi științifice stau la baza oricărui sistem de sănătate robust și eficient. „Digitalizarea sistemului de sănătate și interconectarea tuturor sistemelor informatice din sănătate reprezintă o cale de îmbunătățire a calității datelor și informațiilor de sănătate”, atrage atenția dr. Simona Pârvu. „Trecerea de la sistemele manuale sau parțial digitalizate la sisteme complet digitale, cu colectarea electronică a datelor de la toate instituțiile medicale (spitale, clinici, medici de familie etc.), va permite o evaluare corectă a performanței sistemului de sănătate, identificarea la timp a priorităților și alocarea transparentă a resurselor și formularea de politici care să răspundă nevoilor sistemului, profesioniștilor din sănătate și populației”, completează specialistul.
Ce presupune proiectul de digitalizare a activității INSP și care vor fi rezultatele finale/impactul asupra sistemului de sănătate?
Proiectul de digitalizare face parte din obiectivele noastre de dezvoltare a infrastructurii INSP. Dezvoltarea și consolidarea platformelor digitale pentru colectarea, prelucrarea și analiza datelor și pentru analiza indicatorilor de sănătate sunt un demers fără de care INSP nu poate progresa. Proiectul de digitalizare al INSP, finanțat din PNRR, are mai multe componente. În primul rând, se vor achiziționa echipamentele de lucru performante pentru toate centrele naționale și regionale ale INSP și creăm platforma internă pentru gestionarea documentelor, atât cele administrative și financiar-contabile, cât și documentele tehnice de specialitate. O a doua componentă este cea a digitalizării laboratorului național de referință, care presupune implementarea sistemului software de management al probelor de laborator LIMS (Laboratory Information Management System).
Cea de-a treia componentă este cea de dezvoltare a registrelor de boală și de evidență a unor factori de risc. Astfel, se vor dezvolta registrul național de cancer, registrul național de diabet și prediabet, registrul național al bolilor rare și registrul național de traumă majoră. Alături de acestea, vom dezvolta și registrul lucrătorilor expuși profesional la factori de risc din mediul de muncă și registrul expunerilor medicale de diagnostic şi tratament cu radiaţii ionizante.
Digitalizarea INSP se va realiza și prin Programul operațional de sănătate, finanțat din fondurile UE și cu contribuție națională, proiect prin care dorim dezvoltarea Observatorului Național de Date din Sănătate, prin care dorim facilitarea unei raportări unice și unitare a datelor pentru furnizorii de servicii medicale, precum și interoperabilitatea cu alte sisteme informatice de sănătate naționale și schimbul de date cu rețelele internaționale de sănătate publică.
Comunicarea, atât între decidenții sistemului de sănătate, cât și între pacienți și medici, este o componentă-cheie a prevenției și conștientizării. Cum arată, din perspectiva dvs., o campanie eficientă de comunicare?
Comunicarea este o componentă esențială a oricărei strategii de prevenție și conștientizare în sănătatea publică. O campanie de comunicare eficientă în acest domeniu trebuie să fie bine planificată, să țintească audiențele corecte și să folosească metode și canale de comunicare adaptate la nevoile și comportamentele populației vizate. Campaniile de conștientizare nu doar informează, ci și inspiră acțiuni concrete pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății.
O campanie eficientă trebuie să fie personalizată în funcție de publicul țintă, care poate varia în funcție de vârstă, gen, nivel de educație, statut socioeconomic sau localizare geografică. De aceea a fost foarte important să ne adaptăm mesajele astfel încât acestea să fie relevante pentru nevoile, interesele și comportamentele acestuia. Mesajele trebuie să fie formulate în mod accesibil, folosind un limbaj clar, care să răspundă nevoilor de informare a fiecărei categorii de populație pe care o vizăm. De asemenea, componente importante care contribuie la succesul unei campanii sunt onestitatea, consecvența și transparența. Mesajele eficiente combină argumentele științifice, datele, informațiile care explică clar problema de sănătate, riscurile asociate, și oferă soluții simple și acțiuni pe care publicul le poate lua pentru a se proteja de îmbolnăvire. Însă soluțiile oferite trebuie să fie de natură să motiveze publicul să adopte comportamente sănătoase și, foarte important, campaniile de succes sunt cele care, pe lângă informații și apelul la rațiune și acțiune, sunt dublate de serviciile de sănătate publică necesare prevenției. Aceste servicii trebuie să fie accesibile în mod egal și echitabil tuturor categoriilor de populație și să fie de egală siguranță și calitate.
Parteneriatul cu populația și încrederea acesteia în sistemul de sănătate publică sunt elemente-cheie ale succesului campaniilor de informare, de aceea restabilirea încrederii populației în sistemul de sănătate publică și în profesioniștii sistemului este o prioritate a noastră la INSP.
Ce măsuri trebuie luate pentru creșterea nivelului de educație pentru sănătate a populației?
O populație bine informată poate face alegeri mai bune în ceea ce privește sănătatea sa, ceea ce contribuie la reducerea poverii asupra sistemului de sănătate. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesar să fie luate măsuri specifice și să fie implementate strategii adaptate la nevoile fiecărui grup social. Însă aș începe cu începutul și anume, cu educația generală. Nu putem rupe educația medicală de contextul general al educației. Prin urmare, educația pentru sănătate se va îmbunătăți odată cu sistemul de educație generală. Ce putem face noi până atunci, este să ne implicăm în desfășurarea de programe de educație pentru sănătate în școli, să milităm și să determinăm acceptarea de programe de educație pentru sănătate la nivel național, la toate nivelurile de învățământ. Este dovedit științific că un stil de viață sănătos și comportamentele favorabile sănătății se dobândesc de la vârste fragede. Aici este nevoie de un parteneriat pe termen lung cu colegii din sistemul de educație și, din nou, de parteneriatul cu părinții. Acesta este motivul pentru care Ministerul Sănătății prin INSP a încheiat în anul 2023 protocolul de colaborare cu Ministerul Educației, în baza căruia derulăm împreună acțiuni de informare și educație în unitățile de învățământ.
Pe lângă acesta, educația pentru sănătate a adulților nu trebuie abandonată. Pe lângă campaniile de informare, educare și conștientizare care vizează adulții, implicarea proactivă în comunitate și abordarea unor subiecte specifice grupei de risc ale populației, cum ar fi participarea la programe de screening pentru boli cu impact major asupra sănătății, participarea la controale preventive, prevenția secundară a bolilor, prevenția complicațiilor unor boli și aderența la tratamentele prescrise, ar fi de natură să crească nivelul de educație sanitară. Un alt aspect important al educației pentru sănătate îl reprezintă combaterea dezinformării și educarea populației în domeniul sănătății digitale. Informarea consecventă și susținută privind sursele credibile de informație și promovarea utilizării surselor sigure de informații, astfel încât publicul să poată recunoaște știrile false și dezinformările, reprezintă modalități de creștere a nivelului de informare a populației. Parteneriatul cu presa, un canal important de comunicare și educare al populației, este absolut obligatoriu.
Nu în ultimul rând, formarea profesioniștilor din domeniul sănătății pentru a se re-orienta către prevenție și asigurarea unei instruiri specifice în domeniul comunicării pentru sănătate. Avem nevoie atât de îmbunătățirea abilităților de comunicare ale profesioniștilor din sănătate, cât și de formarea de noi specialiști în comunicarea cu populația.
Și, revin la parteneriatul cu publicul, acțiunile de educație medicală la nivelul populației nu pot fi realizate fără implicarea comunităților. Pentru ele muncim, în serviciul lor suntem, de aceea trebuie să le înțelegem nevoile, astfel încât să le sprijinim să ia decizii bune, bazate pe informații corecte și transparente.
Valentina Grigore
