Interviu cu conf. dr Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Pandemia a pus la grea încercare întregul sistem de sănătate publică, nu numai din punctul de vedere al accesului pacienților la îngrijiri, ci și din punct de vedere administrativ. Ultimul an a adus o reorganizare de mult necesară, care să răspundă, astfel, mult mai bine nevoilor persoanelor cu diferite boli, dar și sistemului, per ansamblu, spune conf. dr. Adriana Pistol.
Ați ajuns la Ministerul Sănătății într-o perioadă destul de dificilă, în plină pandemie. Care au fost prioritățile dvs?
Evident că prioritatea în ianuarie 2022 a fost managementul pandemiei. Eram într-o perioadă în care numărul de cazuri începuse să crească și a fost o foarte mare nevoie de organizare a tuturor spitalelor. După aceea, am propus ca oamenii confirmați cu infecție SARS-CoV 2 să poată fi evaluați în ambulator și să poată primi, în baza evaluării, medicația antivirală. Am realizat ordinul de ministru care cuprindea, pe de o parte, cum trebuie să arate un astfel de centru de evaluare și care sunt nevoile din punctul de vedere al serviciilor medicale ce trebuiau să fie disponibile, dar și care sunt criteriile de prezentare la un astfel de centru (în special forme ușoare și medii, persoane cu diverse comorbidități sau de anumite vârste). Am avut ca obiective degrevarea spitalelor care trebuiau să se axeze pe îngrijirea cazurilor severe, dar și prevenirea apariției formelor severe, utilizând medicația antivirală în perioada optimă de administrare (cât mai devreme după debutul bolii) pentru persoanele care aveau un risc de a dezvolta o formă severă de îmbolnăvire.
Cum s-a derulat reorganizarea Ministerului Sănătății și a Institutului Național de Sănătate Publică?
În Ministerul Sănătății am găsit o „direcție-mamut“, asistență medicală amestecată cu sănătate publică, iar pentru personal era dificil să managerieze tot (contracte de achiziții vaccinuri și medicamente, monitorizarea paturilor din spitale și paturi ATI pentru COVID-19 etc.). Partea de sănătate publică avea foarte multe restanțe, în special legislative, și nu putea funcționa corespunzător. A durat ceva această reorganizare, pentru că nu este foarte simplu, date fiind multe alte aspecte care necesitau atât o îmbunătățire, dar și o flexibilizare a modului de lucru. Institutul Național de Sănătate Publică a avut nevoie de revizuire din trei motive. Date fiind prioritățile de sănătate publică, care nu țin numai de domeniul bolilor infecțioase transmisibile, ci și de al bolilor netransmisibile (cancer, diabet, boli cardiovasculare), am decis, împreună cu conducerea INSP și cu domnul ministru Alexandru Rafila, înființarea unui centru național care să se ocupe de boli netransmisibile. De asemenea, am avut ca prioritate organizarea unui laborator național în institut. S-au cumpărat numeroase echipamente (PCR, secvențiator etc.) și era nevoie de o coordonare, astfel încât toate echipamentele dobândite să poată fi utilizate atât pentru probele biologice de la om, cât și pentru probele alimentare, de apă potabilă etc.
În al treilea rând, aveam zone din țară care nu erau tocmai bine acoperite de centre regionale ale Institutului, care să le supervizeze, să le coordoneze și să monitorizeze starea de sănătate a populației din teritoriul respectiv. Au fost înființate două noi centre regionale, la Galați și la Craiova, pentru că zona de est ducea lipsă (centrul de la București avea jumătate din țară). Universitatea de la Craiova și Facultatea de la Galați pot să ne pună la dispoziție cadre universitare de specialitatea respectivă care să lucreze în institut. În prezent, posturile trebuie scoase la concurs.
Platforma screeningurilor
Care vor fi activitățile prioritare ale centrului de boli netransmisibile?
Centrul de boli netransmisibile are deja toată componența de personal. Se ocupă în prezent de programele de screening pentru cancer de col uterin, de sân, colorectal, boli cardiovasculare și hepatite virale.
În hotărârea de guvern de aprobare a programelor naționale de sănătate (1 aprilie 2022) am introdus și un program dedicat screeningului pentru boli cronice prioritare. Programele de screening în prezent se derulează punctual, sunt programe-pilot finanțate din fonduri europene, dar Ministerul Sănătății, printr-un program național, trebuie să asigure continuarea acestora. Prin toate aceste proiecte s-a dezvoltat o platformă extrem de importantă – platforma screeningurilor – unică pentru toate programele. E o platformă informatică ce a început cu LIVERO – proiectul de screening pentru hepatite de tip B și C, după care s-au adăugat patologiile cardiovasculare, colorectale etc. Acestea au fost create pe bazele RENV-ului, utilizând foarte multă informație din Registrul de Vaccinări și experiența acumulată, astfel încât să nu dublăm munca. Ne-am dorit ca utilizatorului să-i fie cât mai ușor, mai ales dacă vrem ca medicii de familie să participe în mod activ și la aceste programe de screening.
Totodată, în cadrul programelor de sănătate publică, pentru debirocratizare, am decis ca deconturile pe care medicii de familie trebuie să le facă pentru a fi plătiți în program, dar și raportările efectuate de direcțiile de sănătate publică să fie transmise numai electronic, cu semnătură electronică, fără numeroasele facturi, hârtii etc.
În prezent, vorbim frecvent de îmbunătățirea activității de vaccinare antigripală pe toate palierele. Cum se poate realiza acest lucru?
Deja RENV emite catagrafia automat medicului de familie, care doar dă click și vede pe cine trebuie să cheme la vaccinare. Toate rapoartele sunt deja vizibile și în ceea ce privește stocurile și vaccinările. Acum se introduc și farmaciile. S-a lansat în iulie noua platformă extinsă care unește platforma utilizată anterior doar pentru vaccinarea copiilor, conform calendarului de vaccinare, cu cea utilizată pentru vaccinarea împotriva SARS CoV2. În viitor o să introducem și prețurile vaccinurilor acolo și o să oferim opțiunea pentru medicii de familie să emită factura automat din registru. Vreau să ajungem în acel punct în care oricine din țară dorește să-și vadă dosarul de vaccinări, acesta să-i poată fi transmis din registru. Deja avem acum copii în registru pentru care putem furniza tot dosarul de vaccinare. Numai că trebuie să-i aducem pe cei vaccinați în sistemul privat, să-i obligăm să raporteze – de aceea am prevăzut și sancțiuni, pentru că mulți care se vaccinează în privat nu figurează ca vaccinați.
O altă măsură este pentru bolnavii cronici, compensarea vaccinurilor și achiziționarea acestora din farmacii. În plus, acest lucru se completează cu începerea proiectului-pilot de vaccinare în farmacie – farmacistul completează în RENV, iar medicul de familie al pacientului vede acest lucru, autoritățile au o evidență clară etc.
Recent s-a adoptat ordonanța care ne permite introducerea vaccinurilor în lista de medicamente compensate.
Va trebui să stabilim clar criteriile: ce vaccinuri sunt necesare, la ce populație etc. S-a reînființat Comitetul Național
de Vaccinologie care poate să sprijine acest proces. Deja am gândit extinderea platformei Corona Forms, astfel încât să includem și gripa, tuberculoza, infecțiile asociate asistenței medicale. Odată ce spitalele au deja acces într-o platformă informatică familiară, trebuie s-o folosim pe aceasta ca să raporteze totul online.
Cum vă gândiți să încurajați, de exemplu, raportarea IAAM?
Întâi de toate, am schimbat indicatorii de evaluare a managerilor și, de data aceasta, dacă nu raportezi minimum 3% pentru o mie de pacienți externați înseamnă că nu ai urmărit fenomenul sau că îl ascunzi. Ultimul studiu de prevalență de moment care a fost efectuat în România a arătat o prevalență de 6%. Avem în plan pentru 2023 reluarea studiului de prevalență de moment după metodologia Centrului European de Control al Bolilor.
Nu se va crea panică?
Când schimbi sistemul de raportare și de supraveghere a unei boli, trebuie să fii pregătit, înainte de toate, la o creștere atât de mare, încât îți sugerează o epidemie – este o falsă epidemie, este doar o mai bună raportare. Vom explica acest lucru în permanență. Nu poți să iei măsuri de limitare a infecțiilor, dacă nu știi amploarea, de ce tip sunt acestea și germenii implicați. Măsurile de limitare în cazul infecțiilor asociate asistenței medicale nu sunt neapărat costisitoare. Multe dintre acestea pot fi prevenite și se fac cu bani puțini. Spălatul corect pe mâini în spitale nu costă decât apă și săpun.
Condiții favorizante pentru bani europeni
Unul dintre principalele obiective ale POS este creșterea accesului la servicii de asistență medicală primară și comunitară. Care este stadiul condițiilor favorizante?
Programul Operațional Sănătate are 5,8 miliarde de euro pentru asistență comunitară și servicii ambulatorii, spitale regionale, derularea de activități de screening etc. Schimbarea piramidei sistemului trebuie făcută. Prevenția – baza piramidei – reduce costuri, suferință, dizabilități, impactul economic al bolilor și deci poate crește PIB-ul.
Condițiile favorizante sunt: strategia de sănătate 2022-2030, master-planurile de servicii și strategia de long term care (îngrijiri de lungă durată), făcută împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru vârstnici, care are și o componentă medicală și care se află în stadiul de negocieri. În ceea ce privește strategia de sănătate, a început activitatea unui ultim grup de lucru cu experți din mai multe domenii care să-i dea forma finală și să ajungă pe masa Guvernului pentru aprobare. Master-planurile de servicii vor fi realizate de noul Institut de Management al Serviciilor de Sănătate. Acestea au ca termen trimestrul 2 al anului viitor. Au fost negociate deja cu Comisia Europeană. Alte proiecte ce se vor derula prin POS sunt: creșterea capacităților de laborator în 20 de spitale pentru infecțiile asociate asistenței medicale, realizarea unui laborator de referință în Institutul Național de Sănătate Publică, sprijinirea Institutului Cantacuzino pentru dezvoltarea părții de laboratoare necesare unor patologii deosebite. Lucrăm și pe centrele comunitare integrate cu asistență medicală, nu numai asistență socială. Avem și un proiect elvețian care va extinde niște centre comunitare înființate anterior cu asistență medicală de specialitate, cu aparatură (EKG, ecograf). Au fost făcute în Tulcea, Botoșani și Sălaj, iar modelele sunt replicate acum prin POS.
Ce putem face pentru ca mai multe categorii de personal medical, în special medicii de familie, să acorde mai multă atenție prevenției?
În prezent, există un grup de lucru care are în vedere reformarea serviciilor oferite de medicii de familie, de asistența medicală primară. Deja avem propuneri de astfel de servicii și de participare la programe de screening a medicilor de familie, servicii care să fie bine plătite. Sper ca în noul contract-cadru toate aceste servicii preventive, pe de o parte screeninguri, pe de altă parte monitorizarea sistematică a bolnavului cronic pentru prevenirea complicațiilor, să fie incluse și/sau revizuite. Astfel, vor fi create premisele pentru ca medicii de familie să învețe să prioritizeze prevenția. Există fonduri, putem susține mare parte din aceste servicii și este un lucru extrem de important.
Recent a fost adoptată strategia de tuberculoză. Ce urmează?
Am obținut o suplimentare de aproximativ 3 milioane de euro de la Fondul Global pentru susținerea tuberculozei ca prioritate națională, fonduri din care dorim să achiziționăm medicamente extrem de scumpe pentru pacienții cu tuberculoză multidrog rezistentă și care reprezintă o schemă scurtă de tratament, ceea ce sperăm că va duce la creșterea aderenței pacienților la tratament. Totodată, vom lansa curând activitatea de screening pentru tuberculoză în 11 județe de pe granița cu Ucraina. Vom testa în jur de 30.000 de persoane, mai ales din urbanul mic cu nivel de risc crescut.
Pentru că vorbim de războiul din Ucraina, sistemul de sănătate publică într-o criză a refugiaților este cel mai încercat. Ce măsuri au fost necesare?
A trebuit să elaborăm baza legală pentru asigurarea accesului la medicamentele oncologice, de exemplu, la tratament HIV, la tratamentul de tuberculoză în cadrul programului, vaccinarea copiilor etc. A fost o criză care a consumat foarte mult timp și foarte multă energie pentru a ține toate aceste lucruri sub control.
Prin sistemul de supraveghere epidemiologică am monitorizat eventuala apariție a unor boli transmisibile. Am avut niște suspiciuni de difterie care s-au infirmat, n-am avut însă nicio suspiciune de poliomielită. Avem pacienți cu HIV, cu tuberculoză sau oncologici care au fost luați în evidență. A venit și problema asigurării paturilor de spital pentru răniți și probleme deosebite.
Deocamdată avem înregistrate toate paturile pe aceste specialități, pe lângă paturile COVID. Iar acum, în acea platformă informatică făcută de STS pentru Ministerul Sănătății – Alerte MS.RO se lucrează la introducerea paturilor din toate spitalele. Însă, indiferent de cât de digitalizați am fi și câte platforme am avea, trebuie să și lucrăm în același timp la educarea personalului din sistem pentru a raporta la timp și corect, dat fiind că este o mare nevoie ca politicile de sănătate să se bazeze pe evidențe
de Valentina Grigore
