Interviu cu dr. Teodor Blidaru, consilier al ministrului sănătății pentru relația cu medicii rezidenți.
Conform datelor curente, numărul medicilor, medicilor dentiști și farmaciștilor rezidenți aflați în pregătire în prezent depășește 30.000 de persoane, dintre care 21.882 în domeniul Medicină, reprezentând aproximativ un sfert din numărul total de medici din România. Despre cum pot fi integrați aceștia în sistemul de sănătate, astfel încât să și răspundă la nevoile actuale, răspunde dr. Teodor Blidaru.
Ați devenit de curând consilierul ministrului Sănătății pentru relația cu medicii rezidenți. Care sunt problemele pe care ați vrea să le rezolvați în această calitate? Care sunt aspectele care pot fi îmbunătățite, când vorbim de pregătirea tinerilor medici?
Pentru prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pregătirea calitativă a acestei comunități extinse a medicilor rezidenți (din care și eu fac parte) și integrarea eficientă în sistemul de sănătate reprezintă o prioritate. Astfel, din poziția de consilier îmi propun să contribui la a asigura o comunicare continuă cu medicii și farmaciștii rezidenți, de a le cunoaște și înțelege nevoile și de a contribui la identificarea de soluții în ceea ce privește creșterea calității pregătirii în rezidențiat.
Principalele aspecte care pot fi îmbunătățite consider că sunt: procesele administrative care necesită simplificare și digitalizarea procedurilor; deficiențele în pregătirea medicilor rezidenți, care necesită o mai strictă monitorizare și diversificare a oportunităților de învățare și practică; dificultățile de integrare pe piața muncii în regiuni geografice deficitare.
Cifre de școlarizare
Care sunt cele mai importante prevederi ale Ordonanței de Urgență nr. 87 din 23 iunie 2022?
Această ordonanță aduce o serie de noutăți în ceea ce privește gestionarea eficientă a medicilor rezidenți. Printre acestea, putem menționa faptul că dacă un medic rezident renunţă la postul obţinut în urma examenului de rezidenţiat, acel post va putea fi scos la concurs pentru rezidenţii de an 3-5 din specialitatea respectivă. O altă noutate o reprezintă faptul că, de la 1 ianuarie 2023, statul va bugeta, pentru persoanele care promovează un nou concurs de rezidenţiat, maximum 10 ani de pregătire în rezidenţiat şi maximum trei programe de rezidenţiat începute, dar neterminate. Important este și faptul că rezidenţii care finalizează stagiul de pregătire, dar nu se prezintă la examenul de specialitate, vor avea posibilitatea să lucreze în continuare într-o unitate sanitară cu deficit de personal şi prin contract individual de muncă pe durată determinată de maximum un an, sub supravegherea unui medic cu drept de liberă practică.
De asemenea, OUG 87/2022 reprezintă demararea digitalizării proceselor administrative cu care medicii/farmaciștii rezidenți se confruntă. Începând cu 1 ianuarie 2024, Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului se va completa doar în format electronic. Tot începând cu 1 ianuarie 2024, gestionarea la nivel național a activității de pregătire în rezidenţiat, prin Registrul matricol naţional al rezidenţilor, se va face de către Ministerul Sănătăţii prin structura de specialitate, respectiv de Ministerul Educaţiei şi departamentele de învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar şi farmaceutic din structura instituţiilor de învăţământ superior, urmând ca noi norme de funcționare ale acestui registru să fie aprobate curând prin ordin de ministru. Nu în ultimul rând, pentru a corela cifra de școlarizare în rezidențiat cu capacitatea reală de pregătire din România, ordonanța prevede ca pentru stabilirea cifrei de școlarizare să se aibă în vedere capacitatea de pregătire disponibilă comunicată de instituţiile de învăţământ superior și pentru domeniul medicină să fie cel puţin egală cu numărul absolvenţilor cu diplomă de licenţă din promoţia anului în curs.
Cred că este important de menționat și faptul că foarte recent a mai fost adoptată o prevedere importantă pentru medicii rezidenți, chiar dacă nu în cadrul acestui OUG. În cadrul Ordonanței Guvernului nr. 37/2022 este creat cadrul legal pentru asigurarea de la bugetul de stat a cheltuielilor aferente voucherelor de vacanță pentru medicii rezidenți, pe care 97% dintre rezidenți (conform statisticilor Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți) nu le primeau până la această inițiativă legislativă.
Cele mai recente date arată că România se confruntă cu o criză națională de medici, mai ales în afara centrelor universitare și pe anumite specialități, precum medicina de familie și medicina de urgență. Cum pot fi atrași tinerii spre regiunile și specialitățile deficitare, în general?
România ocupă în prezent unul dintre primele locuri în ceea ce privește numărul de absolvenți de medicină raportat la populație. Cumulat cu suplimentarea locurilor și posturilor scoase la concursul de rezidențiat, începând cu anul 2018, România a reușit să recupereze acest decalaj față de țările europene, numărul de medici ajungând în 2020 la 65.740, ceea ce reprezintă o medie de 346 medici / 100.000 locuitori. Această creștere importantă a numărului de absolvenți de medicină, creșterea numărului de locuri și posturi scoase la concursul de rezidențiat, împreună cu creșterile salariale semnificative din perioada 2016-2018 au reprezentat motorul compensării deficitului de medici din ultimii 5 ani. Astfel, putem afirma că problemele cele mai stringente cu care ne confruntăm în acest moment vizează distribuția geografică și pe specialități, precum și motivarea tinerilor medici. Cei mai mulți dintre medicii rezidenți nu au asigurat un post în sistemul public la finalul rezidențiatului, posturile scoase la concursul de rezidențiat reprezentând o minoritate față de numărul de locuri. Totodată, se înregistrează o lipsă de aderență a tinerilor medici față de posturile ocupate prin concursul de rezidențiat în afara centrelor universitare. Încadrarea tinerilor specialiști ar trebui să se facă mai ales în județele și regiunile slab deservite, prin prioritizarea rezidențiatului pe post în detrimentul rezidențiatului pe loc, scoaterea la concurs a posturilor vacante în unitățile cu deficit de personal.
De asemenea, este esențială identificarea de soluții stimulative financiare și non-financiare la nivelul autorităților locale pentru a atrage medicii în localitatea lor și de investiții în infrastructura aferentă specialităților deficitare. Astfel de facilități pentru exercitarea profesiei în zonele izolate și în specialități deficitare trebuie să stimuleze depășirea costurilor de relocare (precum asigurarea de locuințe, cheltuieli de transport, sprijin în relocarea familiei, prime etc.). Cred că un alt mod de a atrage tinerii medici spre regiunile deficitare este prin recrutarea de echipe de medici pe diferite specialități, astfel încât actul medical să poată fi realizat într-un cadru multidisciplinar, spre beneficiul pacientului.
Dezvoltarea resurselor umane în sănătate
Care sunt măsurile prevăzute în Strategia Multianuală pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 în ceea ce privește pregătirea medicilor rezidenți și orientarea ulterioară a acestora în carieră?
Strategia Multianuală pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 reprezintă un pas important în realizarea unor politici coerente pe termen lung cu privire la formarea, motivarea și gestionarea resurselor umane în sănătate. Strategia propune identificarea de inițiative care au potențialul de a atrage cu succes medicii în zonele care oferă posturi vacante. Totodată, se dorește realizarea unui reforme a programelor de rezidențiat privind admiterea, formarea, motivarea și gestionarea medicilor rezidenți. Printre măsurile strategice prevăzute, probabil cea mai importantă este susținerea, dezvoltarea și extinderea rezidențiatului pe post, prin creșterea numărului de posturi, pe baza necesităților din teritoriu și implementarea unui pachet stimulativ de beneficii financiare și non-financiare pentru încurajarea activității în România a medicilor rezidenți, în special în regiuni care se confruntă cu lipsă de personal. Se propun, de asemenea, măsuri care să faciliteze o gestionare mai eficientă, precum integrarea și facilitarea schimbului de date între registrul matricol al medicilor și farmaciștilor rezidenți și Registrul Național al Profesioniștilor din Sistemul de Sănătate. O prioritate este și digitalizarea proceselor administrative necesare activității medicilor și farmaciștilor rezidenți. În ceea ce privește creșterea calității pregătirii, strategia prevede reactualizarea curriculelor de pregătire în rezidențiat, pentru aducerea acestora la nivel european, precum și uniformizarea examenelor de specialitate cu cele susținute la nivel european.
de Valentina Grigore
