Interviu cu Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Într-un moment-cheie pentru sănătatea publică, autoritățile anunță cel mai amplu pachet de măsuri din ultimii ani: de la eficientizarea cheltuielilor și digitalizarea completă a documentelor medicale până la reformarea ambulatoriului și creșterea încrederii pacienților în sistem. Nicio tăiere bugetară, ci o redistribuire strategică a fondurilor și o schimbare de paradigmă: „Pacientul să știe unde, cu cine și în cât timp își poate rezolva problema de sănătate”,
spune conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.

Pentru toate măsurile anunțate pe diferite paliere de asistență medicală există un calendar de implementare pe termen mediu sau lung?

Da, pentru fiecare măsură există un calendar de implementare. Aceste termene sunt secvențiate, unele dintre ele începând chiar cu 1 august 2025 (acele măsuri care implică decizii interne ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sau ale Ministerului Sănătății), altele urmând să fie aplicate din septembrie-octombrie 2025 până la sfârșitul anului viitor.

De când au început discuțiile pe aceste noi măsuri, au avut loc consultări și cu cei care vor fi afectați?

Din prima zi în care am venit la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prioritatea a fost planul de măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor. Desigur, colegii mei din CNAS lucrează împreună cu Ministerul Sănătății la aceste măsuri încă din decembrie 2024, de când a apărut celebra Ordonanță „trenuleț”, care obliga atât CNAS, cât și Ministerul Sănătății să elaboreze un plan de măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor și creșterea calității serviciilor medicale. Pe măsură ce propunerile de măsuri s-au conturat, am avut discuții cu cei care vor fi afectați direct sau care vor implementa aceste măsuri. Am fost mereu atenți la feedbackul lor – fie că vorbim despre pacienți, fie despre furnizorii de servicii medicale, de medicamente sau dispozitive medicale. Am vrut să luăm „pulsul” real al celor implicați, pentru că opiniile și propunerile lor sunt esențiale în a ne asigura că măsurile pot fi aplicate realist, nu doar rămase la stadiul de intenție.

Totuși, în spațiul public au apărut numeroase reacții, unele critice. Unii pacienți sau furnizori de servicii medicale par îngrijorați că măsurile i-ar putea afecta în mod negativ.

Este normal să existe astfel de reacții. Măsurile propuse ating toate segmentele finanțate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Nu vorbim doar despre pacienți, ci și despre furnizorii de servicii medicale, medicamente sau dispozitive. Fiecare actor implicat poate veni cu obiecții sau propuneri, iar aceste contribuții sunt binevenite, pentru că ele ne ajută să calibrăm intervențiile. Doar așa putem garanta că măsurile vor putea fi implementate concret, nu rămân doar pe hârtie.

Suntem încă în perioada de consultări instituționale cu partenerii noștri – Colegiul Medicilor din România, asociațiile profesionale ale medicilor de familie, medicii din ambulator, spitalele. Discutăm tehnic pe fiecare măsură, pentru a ajunge la o formă finală. Pentru fiecare măsură ne dorim să existe o dată certă de implementare, dar în acest moment discutăm diverse scenarii și analizăm cea mai bună variantă de aplicare.

Nu există îngrijorarea că un pachet de măsuri atât de amplu, aplicat simultan pe mai multe paliere de asistență medicală, ar putea destabiliza sistemul de sănătate?

Pachetul a fost gândit astfel încât să aibă o adresabilitate echilibrată, pe toate segmentele de asistență medicală finanțate de CNAS. Dacă măsurile nu sunt aplicate împreună, ca un tot, nu vor avea efectul scontat. Noi, printr-o serie de reglementări, vom reduce cheltuielile pe anumite segmente bugetare și le vom crește pe altele. Nu putem doar să tăiem fără să și investim în altă parte – și invers, nu putem să finanțăm mai mult un segment fără să limităm pierderile în altul. Vorbim de o redistribuire eficientă, nu de tăieri arbitrare.

Obiectivul nostru este eficientizarea cheltuielilor, astfel încât serviciile medicale care necesită o prioritizare reală să beneficieze de resursele cuvenite. Este vorba, practic, de a face ordine în sistem – în modul în care se cheltuie banii din bugetul deja alocat. Desigur, sperăm și ne luptăm în permanență pentru creșterea bugetului FNUASS. Aceasta este o misiune permanentă pentru orice președinte al CNAS.

Dar trebuie, în același timp, să fim realiști, ancorați în contextul economic al țării. Trebuie să luăm în calcul ce poate susține economia națională în ceea ce privește fondurile destinate Sănătății. Este esențial să analizăm constant puterea financiară a celor care contribuie efectiv la acest fond – adică asigurații. 62 de miliarde de lei vin anual din contribuțiile lor, iar restul vine din bugetul de stat. Așadar, echilibrul între contribuțiile reale și nevoile sistemului trebuie evaluat de fiecare dată când luăm o decizie sau propunem o nouă măsură.

Care este viziunea dvs. privind sistemul de sănătate?

Mi-aș dori un sistem de sănătate în care pacientul să știe clar unde își poate rezolva problema, cu cine poate face acest lucru și în cât timp. Aceasta este viziunea mea – un sistem predictibil, transparent, în care pacientul nu este pierdut între niveluri de asistență sau proceduri birocratice. Dacă reușim acest lucru, încrederea pacienților în calitatea actului medical și în sistemul de sănătate, în general, va veni de la sine.

Printre măsurile anunțate se află și direcționarea mai multor pacienți către ambulatoriul de specialitate. Vorbim doar de reorganizare sau și de investiții?

Vorbim despre două componente distincte în ambulatoriul de specialitate. În prezent, 10% dintre serviciile din ambulator sunt oferite de spitalele publice, iar 90% sunt oferite de colegii noștri din mediul privat, care au contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate (CAS). Ministerul Sănătății se ocupă de dotarea ambulatoriilor din spitalele publice, în timp ce furnizorii privați se îngrijesc de propriile investiții.

Cele două mari probleme ale ambulatoriului sunt subfinanțarea și lipsa unui management de caz eficient. Ambele sunt abordate în planul nostru de măsuri. În ceea ce privește finanțarea, în prezent avem un tarif de 5 lei per serviciu în ambulatoriul de specialitate. De la 1 ianuarie 2026, acesta va crește la 8 lei – apropiindu-se de nivelul finanțării acordate medicului de familie, care primește 8 lei per serviciu și o plată per capita de 12 lei. Odată cu dezvoltarea noii platforme informatice, vom putea cuantifica și urmări clar cazurile rezolvate în ambulatoriul de specialitate și în medicina de familie. Astfel, vom putea evalua dacă un pacient a fost tratat la nivelul corect de competență și dacă am reușit să evităm o internare continuă.

Cu ce funcționalități va veni noua platformă informatică a CNAS și când va fi gata?

Vom avea, anul viitor, o platformă complet nouă din punctul de vedere al funcționalităților și al eliminării blocajelor care au afectat sistemul informatic în ultima perioadă. Dar, mai mult decât atât, vorbim despre o platformă „vie”, care va continua să evolueze permanent. Va include funcționalități noi, adaptate cerințelor din relația cu celelalte instituții cu care colaborăm – pentru schimbul de date legate de pacienți, pentru reducerea birocrației, pentru simplificarea procedurilor administrative, cum ar fi, de exemplu, eliberarea concediilor medicale.

Pe măsură ce instituții precum ANAF vor dezvolta noi funcționalități digitale, și noi vom putea extinde platforma noastră cu unele suplimentare față de cele planificate inițial. Practic, în interiorul fiecărei funcționalități se vor putea adăuga sub-funcționalități noi. În esență, tot ceea ce înseamnă documente medicale curente – cerute și utilizate de sistemul medical – vor fi digitalizate. Vom elimina treptat suportul de hârtie, vom asigura trasabilitatea acestor documente, a investigațiilor efectuate de pacient și vom evita investigațiile redundante – cum ar fi repetarea CT-ului, a RMN-ului sau a radiografiilor. Acesta nu este doar un beneficiu pentru controlul cheltuielilor, ci și un avantaj medical, pentru că evităm expunerea inutilă la radiații, de exemplu.

Concluzie:

Obiectivul nostru: o mai bună direcționare a pacienților, o rezolvare mai eficientă a cazurilor și, implicit, o utilizare mai rațională a resurselor din sistemul de sănătate.

Valentina Grigore