Incontestabil, inovația stă la baza evoluției științei și practicii medicale. Cercetarea medicală a transformat viețile oamenilor în cel mai profund mod posibil și continuă să o facă într-un ritm din ce în ce mai alert. „Contextul post-pandemic cere o adaptare rapidă la noile realități, deschizând calea către noi moduri mai rapide de modele de furnizare a îngrijirii pacienților și creând premisele reconstrucției prin inovație a ecosistemului de sănătate românesc”, atrage atenția conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială. „Este nevoie de investiții plurisectoriale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă a sectorului sanitar. Pandemia ne-a demonstrat care sunt consecințele investițiilor slabe în abordarea multisectorială a sănătății populației, fiindcă nivelul de educație pentru sănătate, gradul de cultură, sărăcia și stilurile de viață nesănătoase sunt strâns legate de aderența la profilaxie, la vaccinare și sunt strâns legate de indicatorii de morbiditate ai unei populații. În ciuda multor discuții despre importanța promovării sănătății, fondurile dedicate prevenției și organizarea programelor de prevenție au fost mereu fragmentate și inconsistente”, completează și conf. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Despre inovație în sănătate se pot spune multe, însă este evident că accesul pacienților la terapii inovative și îngrijri de calitate nu poate fi obținut fără o asumare transpartinică și o colaborare între autorități, industrie, mediul academic și pacient. De ce avem nevoie de un pact al inovației în sănătate și de ce trebuie prioritizată sănătatea pe agenda publică – în paginile următoare.
Sustenabilitatea noii paradigme de îngrijiri
Conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială:
”A prioritiza sănătatea pe agenda publică este un demers care nu ar trebui să fie legat temporal de acțiuni reactive, precum răspunsul la crize sau urgențe sanitare. Deși aceste evenimente, prin impactul lor devastator, pot reprezenta un factor declanșator pentru investiții în sistemul sanitar, importanța domeniului trebuie conștientizată în raport cu beneficiile pentru individ, pentru productivitate și pentru sustenabilitate. Acesta este mesajul pe care președintele României l-a subliniat în numeroase intervenții publice, solicitând intervenții rapide pentru reforma sistemului de sănătate. Fără îndoială, în perioada următoare, acțiunea autorităților trebuie să se concentreze în continuare pe asumarea măsurilor de sănătate publică necesare pentru a încetini răspândirea SARS-CoV-2. În același timp însă, asigurarea accesului echitabil la îngrijiri de specialitate pentru pacienți cu diferite afecțiuni, componenta de screening și diagnosticare timpurie nu trebuie în niciun caz considerate de prioritate redusă în măsura în care nu vrem ca povara bolilor cronice să capete ea însăși dimensiuni pandemice. În contextul presiunii uriașe în zona de spital, consolidarea actului medical în zonele mai accesibile pacientului, respectiv acasă sau în comunitatea cea mai apropiată, este esențială. Întărirea intervențiilor la nivel de comunitate și consolidarea rolului vectorilor de comunicare este vitală pentru un demers de succes în promovarea intervențiilor de sănătate publică personalizate, precum vaccinarea. La fel de important, reconstrucția trebuie să fie însoțită de o puternică alfabetizare sanitară – un proces care necesită timp și investiții susținute în toate domeniile. Restabilirea încrederii și comunicarea eficientă cu populația sunt, prin urmare, esențiale pentru construirea rezistenței la amenințările emergente. Înțelegerea determinanților care stau la baza barierelor în calea comportamentelor sănătoase este crucială în proiectarea, implementarea și evaluarea de inițiative de sănătate țintite, eficiente, acceptabile și echitabile.
Deși ultimii 2 ani au adus multe provocări, au generat și oportunități de inovare fără precedent privind noi abordări pentru furnizarea de îngrijiri medicale. Menținerea acestui ritm de adaptare la noile realități va fi critic în asigurarea rezilienței sistemului de sănătate. Dinamica în evoluție a noilor terapii personalizate, a noilor metode de diagnostic și de intervenție în cazuri complexe cu sprijinul inteligenței artificiale, telemonitoring, teleconsult reprezintă doar câteva exemple edificatoare ale necesității unui pact pentru inovație în sănătate. Cu sprijinul politic adecvat din partea actorilor cu responsabilități, putem folosi aceste mijloace pentru a asigura sustenabilitatea noii paradigme de îngrijiri. Pentru aceasta, avem nevoie de un pact pentru inovație în sănătate, guvernat de parteneriatul stat-societate civilă, mediul academic și mediul de business, singura opțiune care poate aborda numeroasele provocări la nivel de capitalizare a conceptelor inovative și poate sprijini în mod real transferul inovației în practica clinică”.
Parteneriat corect, transparent între toți actorii din sistemul de sănătate
Conf. dr. Florin Buicu, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților:
”Este foarte clar că noua prioritate este controlul pandemiei, deoarece prin controlul pandemiei și prin politicile de sănătate publică putem discuta despre revenirea la normalitate. Nu trebuie însă să uităm de bolnavii cronici, care trebuie să aibă acces la serviciile medicale și în această perioadă. Evoluția de până acum a dovedit că atâta timp cât nu există un parteneriat corect, transparent între toți actorii din sistemul de sănătate, indiferent că vorbim de specialiști, de pacienți sau de industrie, rezultatele nu există. Din punctul de vedere al inovației în sănătate, constatăm că avem nevoie de utilizarea acestei inovații la nivelul serviciilor medicale. În proiectul programului de guvern am discutat și despre necesitatea introducerii acestei inovații în sănătate de care să beneficieze toți pacienții. De exemplu, dacă ne referim la programe de sănătate ajunse la maturitate, lucruri care în mod normal fac parte din programe ar trebui să fie incluse în finanțarea de bază din asigurările de sănătate, pe componenta spitalicească, și să facă loc unor componente noi, unor programe noi, care, la urma urmei, să permită accesul la inovație în sănătate, indiferent că vorbim de molecule sau de dispozitive medicale noi”.
„România ar trebui să-și privească industria ca pe un partener strategic”
Dr. Laszlo Attila, secretarul Comisiei pentru Sănătate din Senat:
„În această clipă, colaborarea cu industria farmaceutică este extrem de importantă. Din cauza accesului extrem de birocratic pe piața românească, pacienții români nu beneficiază de aproximativ 40% din produsele inovative care se folosesc în restul Europei zi de zi. Pe de altă parte, din cauza deciziilor destul de greșite, după părerea mea, noi privăm pacientul român de a fi înregimentat în studii clinice la care altfel n-ar avea acces. Acesta este motivul pentru care consider foarte important să repunem tot acest sistem pe picioare, să găsim modalitățile prin care să debirocratizăm aceste decizii. O astfel de abordare însă nu se poate face fără o colaborare mai strânsă cu industria. România ar trebui să-și privească industria ca pe un partener strategic. Am solicitat reprezentanților industriei și eventuale surse de finanțare pentru aceste activități și astfel s-a ajuns la concluzia că ar fi binevenit un fond de inovație care să finanțeze aceste activități fără să greveze bugetul CNAS. Din punctul meu de vedere, acest fond ar trebui să aibă, ca ordin de mărime, undeva la 2-3 procente din bugetul CNAS (80-110 milioane de euro pe an). Putem ajunge în câțiva ani să alocăm niște sume rezonabile. Iar eu nu ascund faptul că aș prefera ca o instituție independentă să coordoneze aceste evaluări, deoarece un astfel de proces necesită finanțare multianuală, iar în această clipă nu avem pârghiile necesare pentru a asigura o astfel de finanțare din bugetul aprobat de Parlament. Sistemul nostru asigură doar posibilitatea finanțării anuale”.
Ierarhizarea priorităților de finanțare în sectorul sanitar
Conf. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate:
”Pandemia cu care ne confruntăm de mai bine de un an și jumătate a arătat, mai mult decât oricând, că este nevoie ca sistemul de sănătate să se concentreze pe menținerea oamenilor sănătoși și nu doar pe tratarea lor atunci când sunt bolnavi. Prea mult timp s-a considerat că sănătatea este un sector neproductiv, fiind numai un sector consumator de resurse. Dar redarea sănătății persoanelor bolnave permite reîntoarcerea acestora la muncă, permite redresarea economică și acumularea de capital uman pe piața muncii. S-a văzut ce înseamnă să închizi industria, HoReCa, turismul sau alte ramuri economice din cauza restricțiilor provocate de pandemie. Deja s-au creat premisele ce pot face posibilă o schimbare mai rapidă în legătură cu ierarhizarea priorităților de finanțare în sectorul sanitar. Există dovezi ample internaționale că investițiile în sănătatea publică și prevenirea primară oferă „dividende” semnificative în domeniul sănătății și economiei. Utilizarea tehnologiei digitale în sănătate și-a demonstrat eficiența și utilitatea în asigurarea unor servicii medicale rapide, sigure și fără întreruperi. Nu există niciun motiv pentru ca și celelalte ramuri ale telemedicinei (pe care deja le-am introdus în Legea reformei în sectorul sanitar) – teleasistența, telepatologia, telemonitorizarea, teleradiologia – să nu continue să se extindă în viitorul apropiat, inclusiv în oferta de îngrijiri specializate și de înaltă calitate. Împreună cu decidenții din comisiile de sănătate din Parlamentul României lucrăm pentru implementarea unor programe integrate de depistare precoce, tratament, monitorizare, recuperare sau paliație pentru principalele tipuri de boli cronice cu impact major în sănătatea publică, cum ar fi cancerele.
Domeniile prioritare pentru perioada următoare
Pandemia ne-a arătat importanța dotării sistemului de sănătate atât cu o capacitate de rezervă, cât și necesitatea flexibilizării utilizării resurselor umane sanitare în funcție de nevoi. Există un deficit național de profesioniști în domeniul sănătății în România. Dincolo de cifrele îngrijorătoare privind emigrarea personalului medical, cred că o piață rigidă a muncii în domeniul sănătății a făcut dificilă adaptarea rapidă la șocurile cererii și ofertei. Tot pandemia a accelerat introducerea soluțiilor digitale inovatoare și ne-a arătat necesitatea imperioasă a utilizării acestor date informatizate. Suntem în faze avansate de aprobare a finanțărilor externe europene pentru a putea implementa valorificarea dosarului electronic de sănătate, care permite extragerea de către medici, cu acordul pacientului, a principalelor date medicale ce-i pot ajuta în supravegherea în timp real a bolilor. În cadrul aceluiași parteneriat strategic, SIGMA SMART este un alt proiect cu finanțare europeană accesat de CNAS în cadrul căruia se va putea introduce posibilitatea efectuării programărilor electronice la serviciile medicale de care pacienții au nevoie.
Asumarea deciziilor
Un pact al inovației în sănătate va fi modul normal de lucru pentru perioada pandemică, dar și pentru perioada post-pandemică. Acum când peste 5 milioane de oameni au murit în întreaga lume din cauza coronavirusului, s-a văzut că populațiile defavorizate și comunitățile marginalizate și needucate au avut cel mai mult de suferit. Reducerea inegalităților în materie de sănătate conduce inevitabil la recunoașterea faptului că, pe lângă sectorul sanitar, totuși, factorii economici, sociali, culturali, nivelul de educație, factorii politici/legislativi/organizatorici, de mediu etc. influențează în mod preponderent rezultatele privind sănătatea populației. Așa văd eu acest pact, ca o construcție solidă pe termen lung, în care liderii politici să ia în considerare cu atenție atât necesitatea investițiilor în noile tehnologii medicale, în digitalizarea și informatizarea sănătății, dar să țină cont și de determinismul plurifactorial al sănătății, căci factorii economici, sociali, culturali, educaționali, de mediu etc. contribuie pe termen lung la îmbunătățirea indicatorilor de morbiditate și mortalitate”.
Industria farmaceutică joacă un rol-cheie în oprirea acestei pandemii
Dr. Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) și al Intergrupului de luptă împotriva Cancerului din Parlamentul European, raportor al PE privind Programul de Sănătate al UE:
„Niciun sistem medical din lume nu a fost pregătit pentru a face față crizei actuale: o provocare imprevizibilă, care ne-a afectat pe toți la nivel global, fără excepție, și pentru care a fost nevoie de mobilizarea urgentă a resurselor. Industria farmaceutică joacă un rol-cheie în oprirea acestei pandemii și, în general, în orice provocare medicală.
Într-un efort comun fără precedent, decidenții și industria s-au mobilizat pentru a găsi soluții la această criză. Fără acest efort comun, astăzi nu am fi avut vaccinurile împotriva COVID-19. Recent, industria a anunțat că este pregătită să pună pe piață antivirale orale împotriva COVID-19. În urmă cu doar câteva zile, Agenția Europeană pentru Medicamente a avizat două terapii cu anticorpi monoclonali pentru tratamentul COVID-19. Alte medicamente au fost utilizate cu rezultate bune la începutul pandemiei. Industria farmaceutică reprezintă o componentă strategică în această criză și ar trebui privită ca un partener și de România, și de celelalte state membre UE”.
„Nu mai e timp pentru jumătăți de măsură”
Dr. Adrian Wiener, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților:
„Accesul pacienților români la medicamente inovative este printre cele mai precare din Europa. Latența mare până la autorizarea de punere pe piață, întârzierea marcată a intrării pe lista de compensate, finanțarea impredictibilă și insuficientă, inerția majoră în actualizarea bugetului anual pentru medicamente sunt tot atâtea cauze pentru această stare de fapt. Soluțiile privesc evident creșterea finanțării și eficientizarea absorbției pe piață și accesibilizarea medicamentelor pentru a diminua povara de boală din România. Nu mai e timp pentru jumătăți de măsură”.
Reziliența sectorului farmaceutic
Nicolae Ștefănuță, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) și al Comisiei pentru Buget, coordonator al Comisiei de luptă împotriva Cancerului din Parlamentul European:
„În 2018, valoarea produselor farmaceutice din Europa era estimată la 260 de miliarde de euro, implicând astfel aproximativ 800.000 de persoane în acest sector și poziționând această industrie printre cele mai inovative din Europa. La nivelul Uniunii, prin strategia farmaceutică adoptată de către Comisie, punem în prim-plan nevoia de a crește reziliența sectorului farmaceutic – în special în fața situațiilor de criză cu efect disruptiv, precum criza COVID-19, care pot avea impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare. O măsură este legată de programele europene de granturi, deoarece acestea pot ajuta industria farmaceutică europeană să rămână competitivă la nivel global prin dezvoltarea și susținerea inovării. În ceea ce privește România, înnoirea abordării strategice a UE cu privire la industria farmaceutică vine cu un număr mare de oportunități. De exemplu, România poate facilita relocarea producției farmaceutice din Asia la noi acasă, oferind granturi de relocare, terenuri de construcție și chiar un program național de stimulare a industriei farmaceutice”.
de Valentina Grigore
