Interviu cu prof. dr. Carmen Orban, președinte Subcomisia pentru populație și dezvoltare, membru Comisia pentru sănătate din Senatul României.

Scăderea natalității afectează toate segmentele societății: economia, piața muncii și Sănătatea. Realitatea demografică arată că am ajuns deja la cel mai mic număr de nașteri din ultima sută de ani. Prof. dr. Carmen Orban, împreună cu colegii din Subcomisia pentru dezvoltare și populație, a anunțat inițierea demersurilor pentru o strategie de creștere a natalității. „Deja finalizăm un proiect prin care să stabilim mai multe măsuri pentru creșterea natalității și în curând vom avea dezbateri. Împreună vrem să găsim cele mai bune soluții reale”, a declarat prof. dr. Carmen Orban.

Ați anunțat că lucrați, în Senat, la un proiect care să vină cu cele mai bune soluții pentru creșterea natalității.
De ce acest proiect?

Pentru că ne confruntăm cu o realitate demografică îngrijorătoare, ce riscă să aibă efecte profunde asupra echilibrului social și economic al României. Deși unele dintre actualele măsuri par să contrazică importanța temei, suntem extrem de conștienți că natalitatea este în scădere continuă și că este nevoie de măsuri eficiente și rapide. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în România, în 2024 s-au înregistrat mai puțin de 150.000 de nașteri. Acest fenomen nu este doar o simplă statistică, ci afectează structura societății pe termen lung: piața muncii, sustenabilitatea sistemului de pensii, echilibrul economic și, nu în ultimul rând, coeziunea socială. Ca medic, dar și ca om, am întâlnit nenumărate familii care își doresc copii, dar care se confruntă cu obstacole de ordin medical, financiar sau logistic. Ca senator, am datoria de a aduce aceste realități în zona deciziei publice și de a contribui la construirea unui cadru legislativ care sprijină în mod real natalitatea, prin măsuri integrate, predictibile și eficiente. Este o decizie pentru un viitor sustenabil.

Dacă vorbim de sustenabilitatea sistemului de pensii – o să ne confruntăm în curând cu intrarea în plată a generației decrețeilor. Care credeți că vor fi provocările?

Ceea ce numim generic „Decreței” a fost coloana vertebrală a societății românești timp de decenii – o generație numeroasă (dublu numeric față de orice altă generație anterioară), formată cu exigență și performantă profesional. Astăzi însă, această generație intră într-o etapă a vieții în care are nevoie, la rândul ei, de sprijin: acces la servicii medicale de calitate, prevenție, îngrijiri pe termen lung. Sistemul de sănătate trebuie să se adapteze rapid la această realitate demografică – nu doar prin investiții în infrastructură, ci și prin politici coerente de îngrijire a vârstnicilor, altfel riscăm ca exact această generație care a contribuit la construirea României moderne să fie lăsată în urmă. De asemenea, acum, pe măsură ce această generație se apropie de vârsta pensionării, sistemul de pensii este pus în fața unei provocări majore: cum să asigure sustenabilitatea financiară, dar și echitatea pentru cea mai numeroasă și activă generație postbelică. Răspunsul nu poate fi doar contabil. Este nevoie de o reformă clară, dar și de recunoașterea unei datorii sociale față de cei care au contribuit decisiv la dezvoltarea țării.

Creșterea natalității presupune măsuri din mai multe domenii: medicale, sociale și economice. Cum credeți că se pot acoperi toate aceste zone?

Este esențial să tratăm această temă într-un mod coerent și interinstituțional. Dincolo de politicile sectoriale – Sănătate, Muncă, Educație – avem nevoie de o strategie națională integrată pentru susținerea familiilor și a natalității. În plan medical, e important să extindem accesul la servicii de fertilitate, inclusiv prin finanțarea publică a procedurilor FIV, să dezvoltăm rețeaua de screening și consiliere reproductivă și să reducem inegalitățile în accesul la servicii obstetricale și neonatale de calitate. În plan social și economic, vorbim despre sprijin direct pentru familii, locuri în creșe și grădinițe și politici de echilibrare a vieții profesionale cu cea de familie. Este un efort care trebuie să fie susținut pe termen lung, cu alocări bugetare clare și cu o viziune comună, indiferent de culoarea politică.

Ce impact ar putea avea mediul privat în găsirea și implementarea unor soluții benefice în zona natalității?

În cariera mea am cunoscut atât modelul public, cât și pe cel privat. Dacă vorbim de Sănătate, consider că ambele trebuie să se completeze. La fel, trebuie să existe o colaborare și dacă vorbim de măsuri coerente în sprijinul natalității. Mediul privat poate avea un rol esențial, mai ales în ceea ce privește sprijinul pentru echilibrul viață-muncă. Companiile pot contribui prin politici flexibile de muncă, beneficii pentru părinți, pachete de asigurări care includ servicii de fertilitate sau pediatrie, dar și prin susținerea inițiativelor locale în educație timpurie sau infrastructură pentru copii. În plus, mediul privat poate furniza expertiză, inovație și eficiență în implementarea anumitor programe – fie prin parteneriate public-private, fie prin proiecte independente. Cred cu tărie că o politică eficientă de susținere a natalității are nevoie și de vocea, și de contribuția mediului de afaceri.

Pe lângă componenta economică – crearea de locuri de muncă stabile, sprijin pentru angajați cu copii – companiile pot deveni parteneri activi în creșterea natalității prin inițiative directe: susținerea tratamentelor de fertilitate, parteneriate cu centre de consiliere parentală, dezvoltarea unor programe educaționale despre sănătatea reproductivă sau contribuții la infrastructura locală. De asemenea, pot deveni catalizatori de inovație în servicii: aplicații pentru părinți, pachete integrate de sănătate și educație, platforme de informare. Cred că România are un capital privat responsabil și creativ, care poate fi un aliat de încredere într-un demers național de amploare. Rolul nostru, ca decidenți, este să construim un cadru legislativ care încurajează această implicare. Și cred că reunirea acelor companii care înțeleg să fie responsabile pentru natalitate și pentru viitorul acestei țări sub sintagma „family friendly” poate fi un semnal că ne dorim același lucru.

Și mai este un aspect care nu poate fi ignorat: situația economică a țării, evident dificilă în acest moment. Cred că acum, mai mult decât oricând, mediul privat poate veni în sprijinul mediului public în acest domeniu al natalității, scăzând presiunea pe bugetul de stat alocat Sănătății.

Dacă ar fi să enumerați trei acțiuni pe care le considerați esențiale pentru creșterea natalității, care ar fi acelea?

Anul trecut, când eram consilier în cadrul Cancelariei prim-ministrului Marcel Ciolacu, am luat decizia de a începe demersurile pentru găsirea unor soluții în acest domeniu prin organizarea unui eveniment la care au participat asociații de pacienți, medici, reprezentanți ai mediului privat. Pentru a veni cu un plan bun, trebuie să asculți și să ții cont de toate opiniile celor din sistem.

Dacă ar fi să aleg trei acțiuni prioritare, acelea ar fi:

• îmbunătățirea informării, educației și prevenirii privind fertilitatea, inclusiv a programelor de educație sexuală și de sănătate reproductivă;
• promovarea unei societăți favorabile fertilității, inclusiv a întreprinderilor care încurajează sau sprijină dorința angajaților de a deveni părinți („Family-friendly companies”);
• îmbunătățirea diagnosticului și a tratamentului infertilității – unul dintre motivele principale pentru scăderea natalității. Datele arată că, în Europa, 25 de milioane de persoane se confruntă cu infertilitate.

Valentina Grigore