Interviu cu dr. Caroline Clarinval, director biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România
Organizația Mondială a Sănătății este partenerul tehnic al Ministerului Sănătății în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – „atât de important în eforturile de a asigura durabilitatea sectorului sănătății și de a-l pregăti pentru provocările viitorului”, spune dr. Caroline Clarinval. Activitățile OMS România nu se limitează la PNRR, ci merg spre susținerea țării noastre în domenii considerate de importanță strategică la nivel european și global: sănătatea mintală, siguranța pacienților, rezistența antimicrobiană, bolile cardiovasculare și multe altele.
Comisia Europeană (CE) a lansat inițiativa ,,O abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală”, prin care subliniază că îmbunătățirea sănătății mintale a cetățenilor UE este o prioritate. Care este abordarea OMS referitor la sănătatea mintală? Cum pot fi sprijinite autoritățile române în a îndeplini obiectivul european?
Sănătatea mintală este recunoscută drept parte esențială a sănătății. Dar, după cum știm, stigmatizarea și stereotipurile față de nevoile de sănătate mintală, împreună cu lipsa unei finanțări adecvate pentru servicii și listele lungi de așteptare pentru tratament, au creat bariere semnificative în calea accesului la îngrijire în multe țări. Aceste probleme sunt reflectate de date concrete: în 2021, peste 150 de milioane de persoane din Regiunea Europeană a OMS trăiau cu o afecțiune psihică și doar 1 din 3 persoane cu depresie primesc îngrijirea de care au nevoie.
Sănătatea mintală este unul dintre pilonii emblematici ai Programului european de lucru (EPW) 2020-2025. În cadrul EPW, OMS Europa a creat Coaliția Pan-Europeană pentru Sănătate Mintală, ce reunește o serie de părți interesate în scopul de a promova, în rândul guvernelor și factorilor de decizie politică, investițiile în sănătatea mintală. Suntem bucuroși să vedem că România este dedicată și implicată în această inițiativă.
Un subiect prioritar pe agenda OMS Europa în prezent se leagă de sănătatea mintală și bunăstarea personalului din domeniul sănătății și al asistenței medicale. La cea de-a 73-a reuniune a Comitetului Regional al OMS pentru Europa, desfășurată la Astana, Kazahstan, reprezentanții a 53 de țări au adoptat în unanimitate o rezoluție în sprijinul unui Cadru de acțiune pentru personalul din domeniul sănătății și al asistenței medicale, care acoperă perioada 2023-2030.
Rezoluția reprezintă punctul de pornire pentru încercarea de a soluționa criza forței de muncă din domeniul sănătății și pentru sprijinul oferit milioanelor de persoane care îngrijesc persoanele bolnave și vulnerabile și care, în urma COVID-19 și a crizei refugiaților, se confruntă adesea cu niveluri nemaiîntâlnite de stres și epuizare.
România și eforturile susținute ale echipei de la Ministerul Sănătății, condusă de prof. univ. dr. Rafila, au avut un rol crucial în atingerea acestui obiectiv, deoarece anul acesta, în luna martie, România a găzduit o reuniune regională, în cadrul căreia peste 250 de participanți din 50 de țări au adoptat Declarația de la București. Această declarație face apel la acțiuni menite să îmbunătățească oferta de personal din domeniul sănătății și al asistenței medicale, la măsuri de îmbunătățire a retenției și recrutării acestora, o mai bună planificare strategică a forței de muncă din domeniul sănătății și al asistenței medicale și investiții publice mai mari și mai inteligente. Declarația de la București este piatra de temelie a cadrului istoric recent adoptat.
Una dintre prioritățile biroului OMS pentru Regiunea Europa este tranziția către acoperirea universală cu servicii de sănătate. Cum vedeți posibil acest lucru în România? Care sunt măsurile ce trebuie implementate?
Dreptul la sănătate este un drept fundamental al omului, iar recunoașterea sănătății ca un drept al omului implică o obligație legală a statelor de a asigura accesul la asistență medicală în timp util, adecvată și la costuri accesibile.
Dacă vrem ca sănătatea pentru toți să devină o realitate, avem nevoie de: persoane și comunități care au acces la servicii de sănătate de înaltă calitate, astfel încât să poată avea grijă de propria sănătate și de cea a familiilor lor; personal calificat în domeniul sănătății care să ofere îngrijiri de calitate, centrate pe oameni și decidenți politici hotărâți să investească în acoperirea universală cu servicii de sănătate.
O altă resursă semnificativă pentru România în această călătorie este sprijinul din partea Uniunii Europene. Începând cu luna iunie 2022, activitatea OMS de sprijinire a implementării PNRR în România se concentrează pe patru domenii principale: calitatea îngrijirii, resurse umane în sănătate, managementul serviciilor de sănătate și date și digitalizarea în sănătate.
Experții tehnici ai OMS din aceste patru domenii colaborează îndeaproape cu Ministerul Sănătății, instituțiile naționale, cadrele universitare și experții locali pentru a oferi sprijinul, expertiza și cunoștințele noastre în vederea implementării proiectelor de sănătate și digitalizare din cadrul PNRR și, mai ales, pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a României prin viziunea națională în domeniul sănătății.
Rezistența antimicrobiană este responsabilitatea tuturor
Siguranța pacienților și combaterea rezistenței la antimicrobiene au devenit teme de o importanță majoră în contextul global al sănătății. Ce măsuri sunt necesare pentru a se amplifica siguranța, satisfacția pacienților și rezultatele în materie de sănătate?
Rezistența antimicrobiană (RAM) este o amenințare serioasă pentru sănătatea publică, dar nu este prea târziu pentru a proteja medicamente valoroase împotriva utilizării excesive și abuzive. Rezistența antimicrobiană este responsabilitatea tuturor.
În cadrul Comitetului Regional din acest an, miniștrii de sănătate și delegații din cele 53 de state membre ale OMS Europa, inclusiv România, au aprobat noua Foaie de parcurs europeană privind rezistența antimicrobiană, care sprijină țările în identificarea, prioritizarea și implementarea intervențiilor cu impact ridicat în ceea ce privește combaterea RAM.
Intervențiile stabilite în foaia de parcurs variază de la măsuri tradiționale, cum ar fi îmbunătățirea igienei și vaccinarea, până la utilizarea eșantionării genomului întreg pentru a îmbunătăți supravegherea mediului. Experții OMS/Europa vor oferi asistență tehnică și sprijin pentru consolidarea capacităților.
În plus, Guvernul României a adoptat recent Strategia națională pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru perioada 2023-2030. Acesta este un pas uriaș în direcția implicării principalelor părți în îmbunătățirea calității îngrijirii, creșterea siguranței pacienților și îmbunătățirea performanței întregului sistem de sănătate.
Experții noștri lucrează în prezent alături de profesioniștii din domeniul sănătății și de autoritățile românești pentru a avansa în implementarea la nivel național a măsurilor privind calitatea îngrijirii, în cadrul PNRR al României.
OMS tocmai a publicat primul Raport global privind hipertensiunea arterială la începutul acestei toamne. Cum este reflectată situația din România?
Povara globală a hipertensiunii arteriale este uluitoare – peste un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc cu această afecțiune. Deși hipertensiunea poate fi ținută sub control în mod eficient cu ajutorul unor regimuri medicamentoase simple și necostisitoare, milioane de oameni mor în fiecare an. Aproape jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială nu conștientizează faptul că suferă de această afecțiune.
Pentru a evidenția amploarea acestei probleme, OMS a lansat primul său raport privind impactul global devastator al hipertensiunii arteriale, împreună cu recomandări privind modalitățile de a câștiga cursa împotriva acesteia, în condițiile în care numărul persoanelor care trăiesc cu hipertensiune arterială (tensiune arterială de 140/90 mmHg sau mai mare sau care iau medicamente pentru hipertensiune) s-a dublat între 1990 și 2019, de la 650 de milioane la 1,3 miliarde de persoane.
Profilul de țară al României în Raportul OMS privind hipertensiunea arterială ne spune că această problemă globală este un motiv de îngrijorare și la nivel local. Hipertensiunea arterială este un factor de risc cheie pentru cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral. La nivel de țară, bolile cardiace ischemice și accidentele vasculare cerebrale reprezintă principala cauză de deces atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Mai mult, 61% dintre decesele cauzate de boli cardiovasculare în România pot fi atribuite tensiunii arteriale ridicate, conform datelor din 2019, iar în același an a existat o prevalență de 48% în populația adultă. Acest lucru înseamnă că în România existau 6,6 milioane de adulți care sufereau de hipertensiune arterială în 2019. Aceste cifre sunt enorme, chiar și în comparație cu media globală. Așadar, pericolele hipertensiunii sunt reale, chiar dacă sunt adesea tăcute.
Vestea bună este că hipertensiunea și complicațiile asociate acesteia pot fi combătute. Strategiile privind factorii de risc includ adoptarea unei alimentații sănătoase, sărace în sodiu, menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea alcoolului și a tutunului și practicarea unei activități fizice regulate – toate acestea contribuind, de asemenea, la o stare de sănătate bună în general.
În cele din urmă, prevenirea, depistarea timpurie și gestionarea eficientă a hipertensiunii se numără printre cele mai avantajoase intervenții din domeniul sănătății și ar trebui să fie prioritare.
Un alt subiect important pe agenda sănătății publice este obezitatea, care face ravagii la nivel global, în special în rândul tinerilor. Ce măsuri urgente considerați că ar trebui să ia autoritățile pentru a încerca să aibă sub control acest flagel?
Nu există o intervenție care să poată stopa de una singură extinderea „epidemiei” de obezitate. Politicile care vizează această problemă trebuie să adopte abordări cuprinzătoare, bazate pe o înțelegere aprofundată a comportamentului uman și a contextului local, destinate tuturor oamenilor pe tot parcursul vieții lor și să țintească inechitățile. Există diferite abordări de soluționare a acestei probleme de sănătate.
În primul rând, pentru toate grupele de vârstă, unele dintre principalele recomandări ale experților sunt legate de alimentație. Practicile alimentare sănătoase încep de la o vârstă fragedă – alăptarea la sân contribuie la o creștere sănătoasă, și îmbunătățește dezvoltarea cognitivă, și poate avea beneficii pe termen lung pentru sănătate, cum ar fi reducerea riscului de supraponderabilitate sau de obezitate și de apariție a bolilor netransmisibile mai târziu în viață.
Consumul unei varietăți de alimente integrale, neprocesate și proaspete în fiecare zi îi ajută pe copii și pe adulți să mențină o dietă sănătoasă și echilibrată și să evite mesele bogate în zaharuri, grăsimi și sare – care pot duce la o greutate nesănătoasă și la boli netransmisibile. De asemenea, trebuie să analizăm modul în care alimentele sunt puse la dispoziție, de exemplu, mărimea porțiilor. Alte măsuri includ etichetarea nutrițională obligatorie a tuturor produselor alimentare pe partea din față a ambalajului; campanii mediatice privind dietele sănătoase; reglementarea modului și a locului de funcționare a punctelor de vânzare a produselor alimentare și garantarea faptului că mâncarea sănătoasă servită sau vândută în spații publice contribuie la alimentația sănătoasă.
În al doilea rând, trebuie să ne gândim la creșterea nivelului de activitate fizică. Asigurarea accesului la spații publice de calitate, sigure și convenabile pentru sport; încurajarea deplasărilor active, cum ar fi mersul pe bicicletă sau pe jos și dotarea cu pistele de biciclete necesare; campanii de promovare; consiliere și orientare în materie de activitate fizică, incluse în serviciile de asistență medicală primară de rutină.
Țările trebuie să își sporească activitățile de supraveghere a obezității pe tot parcursul vieții pentru a contribui la sprijinirea eforturilor de a îmbunătăți politicile publice, împreună cu monitorizarea alimentelor și a mediilor de activitate fizică. Ultima recomandare de politici pentru toate vârstele este gestionarea obezității. Asigurarea accesului echitabil la servicii integrate de asistență medicală pentru gestionarea supraponderalității și a obezității este esențială pentru copiii și tinerii care trăiesc cu obezitate. OMS oferă sprijin țărilor pentru integrarea gestionării obezității în practicile clinice existente prin intervenții scurte privind activitatea fizică și îndrumări nutriționale.
Totodată, există recomandări legate de diferite contexte. Printre altele, acestea se referă la creșe, grădinițe și școli. Programe și facilități pentru întreaga școală care să susțină activitatea fizică, oferind mese gratuite și apă potabilă curată; în special în primii ani de școală și pentru copiii din familiile cu venituri mici.
Educația joacă un rol important și, prin urmare, este absolut necesar să includem educația nutrițională în programele de învățământ și să punem în aplicare educația și consilierea nutrițională în școli pentru a crește consumul de fructe și legume. În acest sens, aș dori să salut noua campanie a Ministerului Sănătății și a Institutului Național de Sănătate Publică, care are ca scop informarea și educarea copiilor din ciclul primar de învățământ, părinților și cadrelor didactice cu privire la principiile unei alimentații sănătoase la vârsta școlară. De asemenea, campania își propune să sensibilizeze populația cu privire la obezitatea infantilă și să informeze părinții cu privire la beneficiile unei alimentații sănătoase, pentru a preveni obezitatea infantilă și complicațiile acesteia pentru viitorii adulți, și este un exemplu de inițiativă excelentă pentru combaterea acestei probleme de sănătate. Aș vrea să atrag atenția asupra unui nou context care influențează obezitatea infantilă și excesul de greutate, și anume lumea digitală. Este important să recunoaștem că acest mediu este un factor determinant al sănătății. Mediile culinare digitale influențează accesul, dorința, costul rezonabil și disponibilitatea alimentelor nesănătoase. Copiii sunt utilizatori pasionați ai mediilor digitale și s-a demonstrat că acestea au efecte asupra preferințelor lor alimentare. Factorii de decizie politică au o mare responsabilitate în elaborarea unor politici de sănătate care să protejeze copiii și să ajute părinții și tutorii acestora.
Care sunt prioritățile OMS în România?
OMS și-a deschis Biroul din România în 1991, iar de atunci ne-am concentrat cu prioritate pe îmbunătățirea sănătății publice pentru populația României. Echipa Biroului de țară al OMS în România lucrează pentru a acoperi diverse direcții de acțiune:
- Biroul de țară al OMS în România, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, își definește prioritățile operaționale printr-un Acord Bienal de Colaborare (BCA), acordul pentru perioada 2024-2025 fiind în curs de elaborare. Această strategie la nivel de țară își propune să îmbunătățească asistența medicală la nivel primar, secundar și terțiar, să formeze forța de muncă din domeniul sănătății în domenii precum bolile transmisibile și netransmisibile, dar și pe subiecte ca vaccinarea și sănătatea mintală. OMS se implică, de asemenea, în domenii precum sănătatea sexuală și reproductivă și sprijină supraviețuitorii violenței de gen.
- În plus, alături de alte țări vecine Ucrainei, România răspunde la situația de urgență de peste 18 luni, primind refugiați și oferind sprijin pentru a acoperi numeroasele nevoi ale acestora, inclusiv în domeniul sănătății. De când am venit în România, în august 2022, echipa răspundea deja nevoilor refugiaților ucraineni și am continuat să punem accentul pe sprijinul nostru în cooperare cu Guvernul României, Ministerul Sănătății, agențiile partenere ale Națiunilor Unite, comunitatea internațională și organizațiile partenere locale. Observând dificultățile cu care se confruntă refugiații, îmi amintesc întotdeauna de vulnerabilitatea noastră. Atunci când ne confruntăm cu astfel de momente dificile, un sprijin adaptat este esențial și permite victimelor conflictelor să facă față mai bine. Ameliorarea suferinței victimelor conflictelor necesită o abordare flexibilă și adaptabilă la nevoile pacienților și care să ia în considerare specificitățile contextuale.
- OMS este, de asemenea, partenerul tehnic al Ministerului Sănătății în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – atât de important în eforturile de a asigura durabilitatea sectorului sănătății și de a-l pregăti pentru provocările viitorului.
Pot spune că 2023 a fost un an solicitant, dar și foarte satisfăcător pentru OMS și pentru Biroul din România, în special pentru că am marcat și cea de-a 75-a aniversare a organizației, cu realizările noastre din ultimele șapte decenii în promovarea sănătății și în combaterea inegalităților în materie de sănătate, sub tema „Sănătate pentru toți”. Dorim să ne continuăm astfel de activități alături de partenerii noștri strategici.
de Valentina Grigore
