Politici de Sanatate

Protecția socială acordată persoanelor vârstnice și drepturile acestora

10 februarie
10:58 2016
Protecția socială acordată persoanelor vârstnice și drepturile acestora

Prognozele demografice arată că, în Europa, populația cu vârsta de 65 de ani și peste această vârstă va creşte considerabil (cu 58 de milioane, adică cu 77%) până în anul 2050, iar numărul persoanelor foarte vârstnice (de 80 şi peste) va înregistra cea mai mare creştere. Provocarea viitorului va consta în a gestiona pozitiv această schimbare demografică și a nu considera fenomenul de vârstă înaintată ca pe o povară pentru societate sau ca pe o amenințare în plan individual.

Carta Drepturilor Fun­da­men­tale a Uniunii Europene (pro­clAmată la Nisa la 7 decembrie 2000), în articolul 25, recunoaște și respectă dreptul persoanelor vârstnice de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală.

Din păcate, bătrânețea este însoțită de modificări profunde ale organismului, în sensul uzurii generale a acestuia, stare asociată cu boli frecvente și diverse. Această situație, însoțită uneori de lipsa unor venituri corespunzătoare, constituie principala cauză a problemelor sociale întâlnite la persoanele vârstnice. Bătrânețea a început să fie considerată din ce în ce mai mult un risc de dependență și de excluziune socială. Ca atare, protecția socială a persoanelor vârstnice se regăsește ca temă prioritară, inclusiv în documentele Comisiei Europene ce vizează elaborarea unor obiective și planuri de acțiune socială comune.

Măsurile luate la nivel european vizează dezvoltarea îngrijirilor și serviciilor acordate la domiciliul persoanei, promovarea accesului la serviciile de sănătate, îmbunătățirea măsurilor de prevenire a situației de dependență, diversificarea prestațiilor destinate prevenției sau combaterii riscului de marginalizare sau excludere socială şi creșterii calității vieții persoanei vârstnice.

Pe lângă riscul de bătrânețe acoperit de sistemul de securitate socială prin asigurarea unui venit reprezentat de pensie, persoanele de vârsta a treia au nevoie, în egală măsură, și de servicii medicale. Astfel, dezvoltarea și acordarea serviciilor sociale și de sănătate, în special ale celor de îngrijire personală, impun o politică unitară în domeniu pentru menținerea persoanelor vârstnice la domiciliu sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a asigura suportul necesar continuării vieții într-o instituție de asistență socială.

În România, persoanele vârstnice au dreptul la asistență socială în raport cu situația socio-medicală și cu resursele economice de care dispun. Politica de protecție a persoanelor vârstnice vizează acțiuni în domeniile: financiar (protejarea venitului); medical (îmbunătățirea calității îngrijirii medicale); social; personal (crearea de condiții pentru a trăi demn și independent, pentru o perioadă cât mai îndelungată, în mediul propriu); interrelațional (sprijinirea integrării în viața comunității); al relației vârstnic – instituții (în sensul adecvării serviciilor oferite de aceste organisme la nevoile sociale ale persoanelor de vârsta a treia sau al adaptării acesteia la ofertele existente).

Persoanele vârstnice sunt oameni cu experiență îndelungată, care au dreptul, ca noi toți, să se bucure de toată viața și de calitatea ei. Să acordăm, deci, respectul cuvenit părinților și bunicilor noștri, oferindu-le o existență de calitate, în chiar toamna vieții lor!

Monika Caracuda, membru al Consiliului Director al Asociației Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici (ADIV) din România

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: