Interviu cu dr. Răzvan Curcă, președinte Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR)

Cancerul în România e caracterizat de o rată standardizată pe vârstă a mortalității mai mare decât media UE în 2020, de lipsa unor programe sistematice de screening și de numeroase provocări pentru pacienți și aparținători. Este nevoie de măsuri urgente în toate aspectele managementului bolii, de la prevenție, screening, diagnostic, acces la tratament și sprijin psihosocial, deoarece statisticile nu sunt deloc încurajatoare. Potrivit dr. Răzvan Curcă, incidența cancerului va crește global cu 6-7%, cu peste 10% la cancerul gastric, de pancreas, pulmonar, hepatic și colorectal, atât la bărbați, cât și la femei.

Care este situația cazurilor nou diagnosticate cu cancer anual și a mortalității prin cancer, în România?

În România sunt peste 400.000 de bolnavi de cancer. Asistăm la o creștere a numărului de pacienți diagnosticați cu cancer în țara noastră, astfel că anual înregistrăm aproape de 100.000 de noi cazuri de pacienți diagnosticați cu o boală oncologică, precum și aproape 54.000 de decese. La femei, principalele forme de cancer sunt cele de sân, colorectal și de col uterin. La bărbați, în România, primele trei localizări ale cancerului sunt cancerul pulmonar, cancerul de prostată și colorectal. Cum spuneam, din nefericire, proiecțiile pentru România arată o creștere a incidenței cazurilor de cancer. Pentru perioada 2020-2040, incidența va crește global cu 6-7%, cu peste 10% la cancerul gastric, de pancreas, pulmonar, hepatic și colorectal, atât la bărbați, cât și la femei.

Cancerul este a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare. Rata standardizată pe vârstă a mortalității cauzate de cancer a fost cu 7% mai mare în România decât media UE în 2020.

Ce este cel mai îngrijorător este că o mare parte dintre aceste decese se pot preveni prin programe de prevenție și screening și printr-o educație a pacientului, astfel încât să ajungă la medic mai devreme, într-o fază incipentă a bolii. Cancerul pulmonar și cancerul colorectal sunt cele două cauze principale ale deceselor evitabile cauzate de afecțiunile oncologice în România ⁽¹⁾.

Care sunt provocările pacientului oncologic din România, de-a lungul traseului pacientului?

Provocările sunt multiple: de la acces la diagnostic la programe de educație, prevenție și screening, până la acces la timp la medicamente. În plus, traseul pacientului poate fi de multe ori anevoios, există discrepanțe mari de acces la îngrijiri medicale în funcție de domiciliul pacientului. La fel, între rural și urban. Accesul la servicii de diagnostic al cancerului este extrem de variabil și cu un gradient înalt de inechitate, în special din cauza concentrării acestor servicii în orașele mari cu centre universitare medicale și a furnizării fragmentate, fără trasabilitate, a acestor servicii. De asemenea, abordarea multidisciplinară a pacientului cu cancer, deși a înregistrat progrese în ultima perioadă, încă nu putem spune că este regula în managementul pacienților oncologici.

Aș sublinia și aspecte care s-au îmbunătățit și care vin în sprijinul pacienților: navigatorii de pacienți, care sunt de mare ajutor, dar care încă sunt puțini, la fel asociațiile de pacienți, care îi ajută pe cei diagnosticați cu cancer să navigheze mai ușor și să găsească soluții la provocările multiple cu care se confruntă pacienții și familiile lor. De asemenea, accesul la medicamente de ultimă generație s-a îmbunătățit în ultimii ani și sperăm să vedem o abordare integrată care să aducă îmbunătățiri la toate capitolele, inclusiv în prevenție și screening, odată cu implementarea Planului Național de Combatere și Control al Cancerului.

Dacă ne referim la prevenție și screening, ce programe există în prezent și ce ar trebui îmbunătățit?

În România nu există practici sistematice de screening pentru cancer, iar cheltuielile cu măsurile preventive sunt foarte reduse. România raportează cele mai mici rate de participare din UE la serviciile de testare pentru cele trei cancere recomandate: cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal.

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot cu finanțare europeană. Au debutat la nivel regional și se lucrează în prezent la extinderea acestora la nivel național.

Ce măsuri imediate ați vedea pentru îmbunătățirea managementului pacienților?

Pentru îmbunătățirea managementului pacienților cu boli oncologice în România, se pot lua mai multe măsuri imediate și concrete, atât la nivel de politici publice, cât și în cadrul instituțiilor medicale. Iată câteva dintre acestea:

1. Asigurarea resurselor financiare necesare implementării Planului Național de Combatere și Control al Cancerului
2. Dezvoltarea infrastructurii medicale:

• Modernizarea și extinderea centrelor de oncologie existente, cu accent pe resursele umane și pe multidisciplinaritate.
• Construirea de noi centre de oncologie în zonele deficitare, pentru a asigura accesul pacienților la tratament în proximitatea domiciliului.
• Investiții în echipamente moderne de diagnostic și tratament (de exemplu, aparate de radioterapie, echipamente de imagistică medicală), necesare mai ales în condițiile dezvoltării programelor de screening pentru cele mai frecvente cancere.

3. Îmbunătățirea pregătirii profesionale a personalului medical

• Organizarea de cursuri de specializare și perfecționare pentru medici și asistente în domeniul oncologiei.
• Ameliorarea trainingului medicilor rezidenți de oncologie prin facilitarea rotațiilor intra- și intercentre și omogenizarea curriculei de pregătire.
• Stimularea participării la conferințe internaționale și schimburi de experiență cu specialiști din alte țări.

4. Implementarea programelor de screening și prevenție:

• Extinderea programelor naționale de screening pentru cancer (de exemplu, pentru cancerul de sân, de col uterin, colorectal).
• Creșterea gradului de conștientizare a populației prin campanii de informare și educare privind prevenția și importanța diagnosticării precoce.

5. Îmbunătățirea accesului la tratamente inovative:

• Simplificarea procedurilor de aprobare și rambursare pentru medicamentele inovative.
• Includerea mai promptă a medicamentelor oncologice de ultimă generație în Programul Național de Oncologie.
• Extinderea programului de biomarkeri pentru diferitele tipuri de cancer.
• Îmbunătățirea accesului la studii clinice internaționale.

6. Coordonarea integrată a îngrijirii pacienților:

• Facilitarea formării și finanțarea funcționării echipelor multidisciplinare (medici oncologi, radioterapeuți, chirurgi, psihologi, asistenți sociali) pentru gestionarea complexă a tuturor cazurilor oncologice.
• Implementarea de programe de navigare a pacientului, cu navigatori specializați, care să asiste pacienții pe parcursul tratamentului și recuperării.

7. Îmbunătățirea sprijinului psihosocial al pacienților:

• Dezvoltarea serviciilor de consiliere psihologică și asistență socială pentru pacienți și familiile acestora.
• Crearea unor rețele de grupuri de sprijin pentru pacienții cu cancer.

8. Digitalizarea și utilizarea tehnologiilor moderne:

• Implementarea dosarelor electronice ale pacienților pentru o mai bună coordonare și continuitate a îngrijirii.
• Utilizarea telemedicinei pentru consultații și monitorizare la distanță, mai ales pentru pacienții din zonele rurale sau greu accesibile.

Implementarea acestor măsuri ar putea conduce la o îmbunătățire semnificativă a managementului pacienților cu boli oncologice în România, contribuind la creșterea ratei de supraviețuire și la îmbunătățirea calității vieții acestora.

Avem tratamente de ultimă generație disponibile pacienților din România, în principalele tipuri de cancer?

Accesul la tratamente de ultimă generație s-a îmbunătățit în ultimii ani, cu toate acestea sunt încă tratamente de ultimă generație, de exemplu în cancerul pulmonar, cancerele digestive și ginecologice, care așteaptă de destul de mult timp să intre pe listele de compensare. Din păcate, situația financiară nefavorabilă nu permite acest lucru, sperăm însă la mai bine. Trebuie menționat și faptul că unele tratamente sunt terapii țintite, care presupun, în afară de compensarea efectivă, și finanțarea unor biomarkeri specifici, astfel încât să putem recomanda terapia specifică pacientului potrivit.

Cu ce promisiuni vin acestea în privința ratelor de supraviețuire?

Accesul la noile terapii poate aduce avantaje marcante în privința șanselor de supraviețuire a pacienților, putând îmbunătăți mult rezultatele terapeutice. Spre exemplu, în cazul cancerelor pulmonare ALK pozitive sau în cancerele mamare Her-2 pozitive, noile terapii disponibile pot aduce scăderea riscului de progresie sau de deces cu până la 80% față de standardul anterior. Desigur că aceste exemple sunt, poate, cele mai frapante, dar avem și alte multiple terapii, care vin continuu din laboratoarele de cercetare și pot schimba major perspectivele pacienților oncologici. De aceea eu spun fiecărui pacient cu un cancer avansat pe care îl tratez că fiecare lună câștigată și an câștigat, utilizând tratamentul oncologic disponibil la momentul actual, poate că este foarte valoros, pentru că poate însemna șansa de a putea primi în viitor terapii noi, care devin disponibile pentru pacienți, deoarece oncologia este o specialitate foarte dinamică. În plus, încurajez mult includerea pacienților în studii clinice, pentru că acestea oferă posibilitatea accesului lor la terapii de ultimă generație la momentul prezent, înainte de aprobarea lor de către FDA sau EMA. 7

Valentina Grigore

1 https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2024/03/Profil-de-tara-privind-cancerul-2023.pdf