Interviu cu Klaus Niederlander, noul director al Unității de Management Central
Conducerea Executivă a Programului AAL (Active & Assisted Living) l-a desemnat pe Klaus Niederlander ca director al Unității de Management Central. Programul AAL finanțează proiecte care pot îmbunătăți calitatea vieții persoanelor în vârstă. În cadrul unui interviu acordat revistei Politici de Sănătate, Klaus Niederlander a explicat ce măsuri trebuie să luăm, ca societate, pentru a ajuta vârstnicii.
Care sunt prioritățile dumneavoastră și care sunt obiectivele AAL în ceea ce privește vârstnicii?
AAL este un program de cercetare și inovare cofinanțat de statele membre și Uniunea Europeană, iar eu voi contribui la stimularea implicării țărilor membre și a părților interesate în proiectele AAL în strânsă cooperare cu instituțiile europene și, în special, cu Comisia Europeană. Rolul meu este de a oferi direcții strategice pentru dezvoltarea acestui program, deoarece piața evoluează relativ rapid. Trebuie să fim eficienți ca organism de finanțare pentru a susține dezvoltarea acestei piețe.
Scopul Active & Assisted Living este să susțină soluțiile bazate pe tehnologie pentru a menține calitatea vieții persoanelor vârstnice și a face față unei game largi de probleme legate de sănătate și prevenție. Scopul nostru este să aducem rezultatul cercetării în piață, să asigurăm fonduri acolo unde este nevoie de soluții noi.
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă persoanele în vârstă?
Sunt câteva categorii principale cărora programul nostru s-a adresat de-a lungul timpului: sănătate și îngrijire, dizabilitățile asociate cu vârsta și îngrijirile acordate persoanelor vârstnice. Avem mai puțini oameni în câmpul muncii și mai mulți vârstnici cu mai multe asigurări sociale, deci cum facem față structurii în schimbare a societății? Trebuie să adaptăm sistemele pentru a livra serviciile publice solicitate și calitatea acestora. Alte probleme asociate acestora sunt: mobilitatea vârstnicilor, cum pot trăi o viață lungă în case sigure și cum facem acest lucru posibil. Mai este și o altă problemă: pe măsură ce îmbătrânesc, oamenii sunt izolați, neglijați, eventual trimiși în unități de îngrijire specializate. Deci cum îi redăm societății, cum îmbunătățim această solidaritate și colaborare inter- generații? Vârstnicii au nenumărate cunoștințe, au experiență și trebuie să păstrăm aceste lucruri într-o economie din ce în ce mai bazată pe cunoștințe. Trebuie să-i redăm societății și să facem față problemelor pe care le-am neglijat.
Ați spune că îmbătrânirea este sau devine una dintre cele mai importante probleme ale societății în ziua de azi?
Îmbătrânirea e ca tehnologia: vor fi întotdeauna provocări, dar și oportunități. Va fi nevoie de noi soluții în viitor pentru a continua cu societatea așa cum este. Economic vorbind, dacă populația vârstnică nu muncește, nu ne vom menține bunăstarea. Trebuie să ne gândim la îmbătrânirea activă, să-i menținem în câmpul muncii.
Cine poate beneficia de finanțare AAL?
Oricine dezvoltă astfel de tehnologii: centre de cercetare, asociații de seniori sau de profesioniști, spitale instituții sociale etc. Consorțiul participant trebuie să fie compus din cel putin 3 organizații independente eligibile (persoane juridice) din cel puțin 3 state partenere diferite din cadrul Programului AAL. Finanțarea vine de la autoritatea națională a statului membru AAL și de la Comisia Europeană.
Ne puteți da câteva exemple de soluții sau dispozitive finanțate de AAL care îmbunătățesc viața vârstnicilor?
Suedia și Olanda tocmai au publicat studii privind impactul inițiativei noastre și au oferit și câteva exemple de proiecte de succes finanțate de AAL. Unul este un sistem de senzori, numit Sensara HomeCare, ce poate fi montat în casă, astfel încât ori de câte ori persoana vârstnică este în vreun pericol sistemul trimite un mesaj direct persoanei care are grijă de bătrân. Aceste tipuri de dispozitive ajută bătrânii să locuiască mai mult în propriile case și să nu fie transferați în unități dedicate seniorilor. Un alt exemplu ar fi un dispozitiv robotic pentru oamenii care își pierd abilitățile, de exemplu din cauza artritei.
Câte proiecte românești au beneficiat de finanțare din partea AAL?
Am constatat o creștere a participării organizațiilor românești în acest program. Până acum am avut 44 de proiecte românești în ultimii opt ani, iar de patru ori partenerul român a fost liderul echipei.
Mai multe informații despre finanțarea oferită de AAL găsiți aici.
Valentina Grigore
