Programul Sănătate 2021 – 2027 (PS), aprobat recent, este primul program multifond finanțat din FSE+ și FEDR dedicat exclusiv investițiilor în acest domeniu, cu o alocare totală de 5,8 miliarde de euro care include și o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.
”Românii trebuie să beneficieze de condiții, servicii și personal de nivelul țărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante. Discutăm de cele trei spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, care au un buget de 1,2 miliarde de euro şi, de asemenea, un număr de şapte alte spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri. O altă premieră pe care o aduce Programul Sănătate este sprijinirea activităţilor de cercetare în domeniul oncologic şi, de asemenea, marele echipament medical – Ciclotronul – care utilizează protonii pentru tratamentul oncologic al bolnavilor”, a explicat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
În cadrul PS 2021- 2027 au fost stabilite 7 priorități care vizează creșterea capacității sistemului de sănătate de a fi mai incluziv, oferind acces la servicii de calitate și siguranță tuturor cetățenilor:
- Asistență medicală primară, comunitară, ambulatoriu și servicii de prevenție – 805 milioane euro;
- Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice – 717 milioane euro;
- Creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice- 372 milioane euro;
- Investiții în infrastructura spitalicească – 2,8 miliarde euro;
- Cercetare în domeniul medical – 386 milioane euro;
- Digitalizarea sistemului medical – 228 milioane euro;
- Investiții în domeniile oncologie și transplant – 570 milioane euro.
”Programul Sănătate 2021-2027 permite acces la screening gratuit pentru peste 800.000 de români, 300 de cabinete de medicină de familie reabilitate și dotate și 105 noi cabinete de medicină școlară. Mai puțin de jumătate din localitățile din România au, în prezent, suficienți medici de familie, 328 de comune nu au deloc medici de familie, iar serviciile de prevenție oferite în afara programului normal de lucru sunt reduse, generând un exces de consultații în serviciile de urgență și suprautilizarea serviciilor spitalicești”, a afirmat conf. dr. Corneliu Florin Buicu, vicepreședinte Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților.
”Aceste fonduri merg spre zone ale sănătății unde știm clar că suntem deficitari. Programul Sănătate 2021- 2027 vine în paralel cu Strategia, care prevede îmbunătățirea componentelor de prevenție, screening, digitalizare, a accesului în spitale și a accesului la specialiști. Trebuie măsuri pentru eficientizarea și sporirea resursei umane, astfel încât pacienții să nu se mai deplaseze pe distanțe lungi în căutarea unui medic”, a completat și Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).
Varianta aprobată a Programului Sănătate poate fi consultată pe .
1.Asistența medicală primară, comunitară, ambulatoriu și servicii de prevenție
Pentru creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive bugetul alocat prin Programul Sănătate 2021 – 2027 este de peste 800 milioane de euro, iar investițiile vizează:
– 300 cabinete medici de familie reabilitate și dotate;
– 804.317 persoane care beneficiază de screening;
– 105 cabinete de asistență medicală școlară/ sănătate orală reabilitate și dotate și 25 de unități mobile achiziționate;
– 41 unități mobile achiziționate pentru programul național de vaccinare;
– 89 ambulatorii în care se vor implementa programe de screening reabilitate și dotate;
– 24 centre de sănătate mintală reabilitate și dotate;
– 33 dispensare tuberculoza reabilitate și dotate;
– 12.060 persoane formate;
– 68.500 copii care beneficiază de servicii medicale.
2. Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice
Programul Sănătate 2021 – 2027 permite investiții de 712 milioane euro în infrastructură și în servicii medicale pentru bolnavii cronici.
Investițiile vor fi direcționate către unitățile sanitare care diagnostichează și tratează boli cronice cu evoluție terminală și care oferă îngrijire paliativă pentru o perioadă limitată de timp, inclusiv pentru pacienții aflați în fază terminală care au nevoie de asistență medicală specifică în vederea îmbunătățirii calității vieții.
Bugetul de peste 700 milioane de euro dedicat acestei priorități înseamnă:
– 24 unități sanitare care furnizează servicii de paliație, construite/reabilitate și dotate;
– 20 spitale publice mici, municipale și orășenești, construite/reabilitate și dotate;
– 12 unități sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare, reabilitate și dotate;
– 5.146 persoane formate.
Investițiile în componenta medicală a îngrijirilor pe termen lung finanțate prin Programul Sănătate 2021 – 2027 vor fi completate prin intervenții cu o componentă socială finanțate prin PNRR și prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027.
3. Creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice
Programul Sănătate 2021 – 2027 va finanța intervenții în creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice, ceea ce presupune atât dezvoltarea unei infrastructuri specifice, cât și creșterea eficacității serviciilor furnizate pacientului critic, fără a se limita la achiziția de echipamente și dotări.
Bugetul de 372 milioane euro dedicat acestei priorități va finanța investiții în:
– 18 unități sanitare publice care tratează pacienți critici (ex. cu patologie vasculară cerebrală acută, politraumă, etc), reabilitate și dotate;
– 10 unități sanitare publice care tratează pacienți cardiaci critici, reabilitate și dotate;
– 2 unități sanitare publice care tratează pacienți critici (ex. mari arși etc), reabilitate și dotate;
– 16 unități sanitare publice unde se realizează îngrijirea pacienților cu boli rare, reabilitate și dotate;
– 2 laboratoare naționale de referință, construite/reabilitate și dotate;
– 5 laboratoare (regionale) de sănătate publică, reabilitate și dotate;
– 22 laboratoare de microbiologie din cadrul spitalelor, reabilitate și dotate;
– Formarea a 20.785 specialiști în domeniu.
4. Investiții în infrastructura spitalicească
Cele 2,8 miliarde euro vor asigura continuarea proiectelor celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, precum și construcția sau reabilitarea a cel puțin 7 spitale județene, spitale județene de urgență, spitale de monospecialitate sau centre de transplant acreditate localizate în centre universitare.
Prin acest tip de investiții se urmărește reducea inegalităților în ceea ce privește starea de sănătate a populației prin diagnosticarea precoce și tratarea afecțiunilor grave, acces egal și rapid la asistență medicală preventivă și curativă, precum și creșterea calității serviciilor medicale prin dotări și aparatură modernă.
Separat de Politica de Coeziune, prin componenta dedicată sănătății a Planului Național de Redresare și Reziliență sunt prevăzute 2,2 miliarde euro pentru investiții în infrastructura prespitalicească și spitalicească.
5. Cercetare în domeniul medical
PS 2021 – 2027 alocă 386 milioane euro pentru cercetarea din domeniul medical, atât prin finanțarea unor programe dedicate dezvoltării unor produse inovative (ex. vaccin gripal tetravalent, seruri terapeutice, probiotice și suplimente alimentare naturale), cercetării în domeniul tratării bolilor oncologice sau în domeniul genomicii, cât și prin finanțarea proiectelor de cercetare în domeniul medical dezvoltate prin implicarea mediului academic și a mediului privat.
Bugetul alocat cercetării în domeniul medical prin Programul Sănătate 2021 – 2027 va finanța:
- 3 operațiuni strategice de cercetare implementate în domeniile: vaccinuri, combaterea cancerului și genomică, în cadrul cărora se vor crea 118 locuri de muncă, 11 cereri de brevete și 183 de articole științifice publicate;
- 128 IMM-uri care vor introduce inovații în materie de produse sau procese;
- 22 noi locuri de muncă nou create;
- 22 articole științifice.
6. Digitalizarea sistemului medical
6 alocă 228 milioane euro pentru valorificarea avantajelor digitalizării în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice (FEDR).
Această prioritate include investiţii în cadrul a două măsuri: Observatorul naţional pentru date în sănătate (ONDS) şi Dezvoltarea integrată a unor soluţii de e-sănătate.
Observatorul național pentru date în sănătate (ONDS) – OIS- investiții pentru analiza și redefinirea sistemului de informații de sănătate care includ raportări de rutină de la toți furnizorii de servicii de sănătate de la nivel național privind date despre starea de sănătate, intrări, procese și rezultate privind serviciile de sănătate. Acest demers va permite colectarea de date reale privind starea de sănătate, accesul la servicii de sănătate, calitatea îngrijirilor de sănătate, eficiența și performanța serviciilor de sănătate. Aceasta va facilita furnizarea următoarele tipuri de servicii noi de sănătate:
– raportarea electronică /colectarea de date reale privind starea de sănătate (raportarea pe diferite tipuri de furnizori de servicii medicale)
– date și analize privind accesul la servicii de sănătate, calitatea îngrijirilor de sănătate
– eficiența și performanța serviciilor de sănătate
– extragerea datelor pentru identificarea diverselor boli
– sistem de invitare/ reinvitare a pacienților la servicii preventive
– monitorizarea acțiunilor din master planurile regionale de servicii
– analiza diferitelor tipuri de date pentru o mai bună decizie politică în sectorul sănătății
– sistemul de depozitare al metadatelor
– utilizarea datelor anonimizate ale pacienților în scopuri de cercetare
Tipuri de acțiuni eligibile specifice ar putea include:
– Dezvoltare de software și achiziționarea de infrastructură TIC aferente colectării indicatorilor de sănătate, dezvoltării de tablouri de bord naționale, regionale și locale (inclusiv dotări) pentru:
a.furnizori de servicii de sănătate publică și autorități de sănătate publică de nivel național, regional, județean (entități publice)
b.furnizorii de servicii medicale de la toate nivelurile sistemului de sănătate (ca generatori de date primare pentru sistemul de informații de sănătate) (entități publice)
Cea de-a doua măsură din prioritatea de digitalizare se referă la dezvoltarea integrată a unor soluții de e-sănătate, cu anvergură națională, care să încorporeze standarde de interoperabilitate pentru sarcini și funcții din sectorul de sănătate și să asigure continuitatea accesului la servicii medicale între diferite niveluri de servicii de sănătate sau în cadrul rețelelor clinice de îngrijiri.
Exemple de servicii noi care ar putea fi furnizate urmare a sprijinului acordat:
- sistem de programări și de trimiteri
- automatizarea fluxurilor aferente certificatelor de concediu medical, a biletelor de trimitere, a scrisorilor medicale, a recomandărilor privind îngrijirile la domiciliu, a dispozitivelor medicale
- trasee pentru pacienții cu boli cronice/ boli rare
- soluții de management clinic pentru pacientul critic; ATI
- transplant
- sistem de urmărire a rezultatelor probelor de laborator
- dezvoltarea de baze de date pentru diagnostic sau de sisteme care implică înregistrarea nominală
- sisteme de securitate pentru acces la distanță
- sisteme de stocare electronică a rezultatelor medicale și a datelor pacienților
- serviciu/portal reglementări, proceduri și instrumente/ facilități pentru schimbul de informații între furnizorii de servicii medicale de diferite niveluri și alte servicii publice, inclusiv servicii comunitare
- transmiterea datelor către unități sanitare specializate pentru managementul pacienților în cadrul rețelelor clinic
- sisteme de audit clinic
- sisteme de conectare la rețele europene
- tele-monitorizarea pentru managementul bolilor cronice și post acut.
7. Investiții în domeniile oncologie și transplant
7 prevede investiții de 570 milioane euro în oncologie și transplant.
Rezultate așteptate în domeniul oncologiei:
- 1 centru de excelență în protonoterapie construit și dotat (Localizarea centrului de excelență în protonoterapie se va realiza într-unul din cele 3 institute oncologice și va fi decisă în baza unor criterii de selecție stabilite prin consultarea Ministerului Sănătății);
- 2 institute oncologice/ 2 unități sanitare publice de interes național care diagnostichează și tratează cancer dotate;
- 4 unități sanitare publice de interes regional/ județean care diagnostichează și tratează cancer dotate;
- 5 laboratoare de genetică și de anatomie patologică pentru diagnosticul cancerului dotate;
- Institutul de Oncologie București – (construcție și dotare);
- 4 724 persoane formate în domeniul oncologiei.
În domeniul transplantului, rezultatele așteptate sunt:
- 1 unitate care coordonează activitatea de transplant (ANT) construită/reabilitată și dotată;
- 2 bănci de multițesut construite/reabilitate și dotate;
- 8 unități sanitare acreditate pentru prelevare organe dotate cu sisteme ECMO;
- 6 centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate HLA (laborator de biologie moleculară pentru imunologia transplantului);
- 2 890 peroane formate în domeniul transplant;
- 303 campanii de informare/educare/conștientizare;
- Un centru de formare în domeniul transplantului dezvoltat;
- Institutul Clinic Fundeni – clădire nouă (construcție și dotare).
