Beneficiile unor programe de screening bine dimensionate sunt demonstrate de studiile realizate de-a lungul timpului. România face pași (deocamdată timizi) în această direcție, derulând câteva programe de screening, insuficiente însă pentru nevoile existente. În cancerul de col uterin, de exemplu, sunt testate anual doar 100.000 din cele 5 milioane de femei eligibile. „Trebuie să cuprindem un număr cât mai mare de femei în program”, atrage atenția dr. Răzvan Curcă, medic primar oncologie medicală, atestat în îngrijiri paliative, Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia. „Pentru cancerul de col uterin, programul de screening implementat cu succes poate duce la scăderea incidenței acestui tip de cancer cu mai mult de 60%”, mai spune acesta.
Cum pot fi îmbunătățite programele de screening?
Screeningul presupune depistarea precoce a unei boli grave, cum ar fi cancerul, într-un stadiu care să permită un tratament maxim eficient, și se adresează unei populații asimptomatice. Ca să putem îmbunătăți un program de screening, trebuie definite clar obiectivele acestuia și găsite mijloacele pentru a putea fi ameliorate. Spre exemplu, dacă vorbim despre screeningul pentru cancerul de col uterin și ne propunem scăderea mortalității prin acest tip de cancer, atunci trebuie să cuprindem un număr cât mai mare de femei în acest program, să avem la dispoziție metode de diagnostic precoce cât mai precise și mai ieftine, cu un număr cât mai mic de rezultate fals pozitive sau fals negative, cu riscuri cât mai reduse pentru persoanele testate și cu un tratament cât mai prompt și mai eficient al cazurilor depistate. În plus, trebuie cuprinse în portofoliul de programe de screening derulate de către o țară anume cât mai multe dintre localizările neoplazice pentru care avem date care să susțină eficiența screeningului.
Concret, care sunt beneficiile extinderii programelor de screening?
De exemplu, pentru cancerul de col uterin, programul de screening implementat cu succes poate duce
la scăderea incidenței acestui tip de cancer cu mai mult de 60%. La fel, pacientele care au beneficiat de screening mamografic pentru cancerul de sân au avut o mortalitate mai redusă cu 10-25% prin acest tip de cancer comparativ cu femeile care nu au făcut mamografie.
Care sunt categoriile de personal medical ce ar putea fi implicate în screening?
În primul rând, trebuie să existe o viziune pe termen lung și o finanțare corespunzătoare și constantă a programelor de screening. În al doilea rând, trebuie implicați și cointeresați medicii de familie, pentru că ei sunt cei care vor putea identifica persoanele eligibile pentru programele de screening. În al treilea rând, medicii specialiști de organ (ginecologi, radiologi, gastroenterologi etc.) trebuie implicați în derularea procedurilor specifice de screening și în tratarea leziunilor identificate în urma derulării acestor programe.
Cum ne putem reveni, după această perioadă pandemică în care pacienții nu au fost diagnosticați la timp ori au fost temporizați (unii) în intervenții?
Cu răbdare și susținând vaccinarea, vom putea trece împreună de această perioadă dificilă. Iar de anul următor să putem începe derularea unor programe noi de screening, utilizând ultimele metode recomandate de OMS și experții internaționali. Spre exemplu, să putem face trecerea pentru screeningul cancerului de col uterin de la examenul Babeș-Papanicolau la testarea HPV, iar pentru cancerul colorectal, care în anul 2020 a trecut, ca incidență, pe primul loc în România, să putem introduce testarea anuală cu teste imunochimice pentru sângerare ocultă digestivă.
de Valentina Grigore
