În fiecare an, milioane de persoane din întreaga lume suferă un accident vascular cerebral (AVC), iar cei mai mulți pierd lupta cu boala sau rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. Rata de supraviețuire și îmbunătățirea substanțială a calității vieții sunt direct proporționale cu dezvoltarea programelor și strategiilor inovative de neuroreabilitare, au atras atenția specialiștii reuniți la cea de-a 18-a ediție a Congresului Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) Evenimentul a fost dedicat celor mai recente descoperiri din aria tratării și neuroreabilitării pacienților care au trecut printr-un accident vascular cerebral.
„Manifestarea științifică a SSNN a reunit reputați experți în neuroreabilitare într-o paradigmă multidisciplinară. Unicul scop este de a elabora un plan de acțiune comun și de a extinde rețeaua și raza educațională a WFNR/EFNR prin implementarea unui pachet complet de programe de referință în ceea ce privește strategia de dezvoltare a modulelor ce vizează neuroreabilitarea, de la cercetarea fundamentală și până la implementarea soluțiilor inovative în practica clinică”, a afirmat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și al SSNN.
Complicațiile legate de imobilizare cauzează peste 50% din decesele pacienților cu AVC
În prezent, Federația Mondială a Societăților de Neuroreabilitare (The World Federation for NeuroRehabilitation – WFNR) și EFNR își concentrează eforturile pe consolidarea conceptului de prevenire a dizabilității. „Datele actuale arată că, deși pot fi utilizate proceduri avansate, 60% dintre pacienții cu AVC mor sau rămân cu un anumit nivel de deficit. Complicațiile legate de imobilizare cauzează peste 50% din decesele pacienților cu AVC, de aceea neuroreabilitarea joacă un rol important în îngrijirea pacienților cu accident vascular cerebral”, a mai afirmat specialistul.
Potrivit prof. Nirmal Surya, președinte al Epilepsy Foundation, India, „aproape 60% dintre țările în curs de dezvoltare nu au servicii de neuroreabilitare, iar personalul specializat este insuficient. Chiar și în acele țări în care există astfel de programe, calitatea lor nu este grozavă din cauza lipsei unui sistem structurat care să poată furniza servicii comprehensive de neuroreabilitare”.
„O echipă multidisciplinară de neuroreabilitare poate oferi servicii eficiente și poate susține recuperarea pacienților chiar în etapele incipiente ale managementului accidentului vascular cerebral”, a completat și prof. dr. Sabahat Wasti, director medial și consultant neuroreabilitare, Clinica Ceveland din Abu Dhabi.
EFNR și ESO au semnat un Memorandum privind extinderea colaborării multianuale ce vizează prioritizarea schimbului de expertiză și consolidarea informațiilor între cercetătorii științifici și medicii neurologi din întreaga lume prin integrarea și dezvoltarea unor evenimente educaționale medicale specifice, precum și a unor noi ghiduri medicale și de cercetare aprofundată în domeniul neuroreabilitării. Un astfel de nou ghid, care se adresează neuroreabilitării după AVC, reprezintă unul dintre principalele obiective ale EFNR și ESO și se va dezvolta în parteneriat cu Academia Europeană de Neurologie.
În cadrul Congresului European de Neuroreabilitare (30 august – 2 septembrie), va avea loc o sesiune științifică extraordinară unde vor participa liderii Federației Europene de Neuroreabilitare, ai Stroke Action Plan – Europe, împreună cu delegați din 20 de țări europene, printre care și România, pentru a identifica modalități de implementare a măsurilor expuse în cadrul planului, în special în ceea ce privește componența de neuroreabilitare a acestuia.
Declinul cognitiv post-AVC
După un accident vascular cerebral, pacienții dezvoltă un întreg spectru de deficite neuropsihologice și motorii, ceea ce duce la dizabilități cognitive și funcționale. „Aproximativ 20–25% dintre pacienți vor dezvolta dizabilități cognitive/demență în lunile post-accident vascular cerebral. Combinația între terapiile comportamentale și terapiile farmacologice adjuvante, sigure și eficiente va îmbunătăți semnificativ recuperarea după un accident vascular cerebral, inclusiv în cazul unei dizabilități cognitive”, a menționat prof. Natan Bornstein, președinte al Israeli Stroke Society. 7
Impactul bolii
În prezent, impactul AVC este uriaș în România, la fel și diferența față de alte țări europene: de la 28% în Europa de Vest la 62% în țara noastră. Inițiativa Stroke Action Plan – Europe, la care și Ministerul Sănătății din România a aderat, își propune reducerea cu 10% a numărului accidentelor vasculare cerebrale și tratarea a până la 90% din pacienți în unități medicale dedicate. „România și-a luat angajamentul că va obține aceste rezultate, iar anumite aspecte sunt materializate deja în Strategia națională pentru boli cardio- și cerebrovasculare, care va fi complet finalizată până la sfârșitul anului 2023 și care a fost astfel gândită încât produce deja efecte. Mă refer aici la extinderea competențelor privind intervențiile endovasculare (inclusiv trombectomia), deoarece aici stăm cel mai rău. Ordinul a fost aprobat, iar acum suntem în curs de organizare a curriculei și specialiștii să poată intra în programul de educație”, a mai explicat prof. dr. Dafin Mureșanu.
de Valentina Grigore
